x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Destindere monetară în loc de relaxare fiscală

0
Autor: Ionuț Bălan 17 Noi 2020 - 07:10
Destindere monetară în loc de relaxare fiscală


Ați auzit de quantitative easing-QE? Se traduce prin relaxare cantitativă și înseamnă că se mărește masa monetară în circulaţie.

Suplimentul de bani e dat băncilor comerciale cu scopul declarat de a credita sectorul privat, dar ele finanțează statul. De ce? Pentru că mediul de afaceri devine ostil ca urmare a creșterii poverii fiscale și companiile nu pot profita de QE.

În paralel cu majorarea taxelor, se restrânge dimensiunea pieței. Dacă impozitele s-ar fi micșorat, în loc să se mărească, QE n-ar fi fost o problemă.

Așadar, degeaba reduc băncile centrale dobânzile ca să stimuleze creditul. Bonificațiile pot deveni și negative, cât timp fiscalitatea comprimă piețele. Firmelor le merge mai prost și își trimit angajații în șomaj. SUA au înțeles, la un moment dat, asta și au dezavuat QE, cam când zona euro abia se apuca.

De regulă, când se măresc taxele, colectarea se înrăutățește, deficitul bugetar se umflă și creditul guvernamental se majorează, fiindcă trebuie finanțat un sold negativ în creștere.

Dacă însă impozitele s-ar reduce, extinderea bazei de taxare ar permite să avem excedent în loc de deficit la sfârșitul exercițiilor financiare…

Un exemplu e acela legat de petrol, adică mai precis de benzină și motorină. Când țițeiul se ieftinește, prețul benzinei scade doar cu puțin, spre deloc, deoarece accizele și TVA, care reprezintă grosul din prețul la pompă, trebuie să susțină deficitul de la bugetul pensiilor, unul ce se tot umflă în preajma alegerilor cu ochii aţintiţi spre forţa de vot. Deși, atunci când n-ai consum și te confrunți cu șomaj, raţional e să nu suprataxezi petrolul, dimpotrivă!   

Guvernul ar putea să facă rost de mai multe venituri bugetare și să nu mai aibă deficit dacă ar reduce taxele, pentru că i-ar crește colectarea.

Sigur că pentru asta are nevoie de o altă organizare, deoarece diferența dintre deficit și excedent se numește corupție sau clientelă politică. Iată de unde provine minusul la buget.


Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de