Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ați auzit de quantitative easing-QE? Se traduce prin relaxare cantitativă și înseamnă că se mărește masa monetară în circulaţie.
Suplimentul de bani e dat băncilor comerciale cu scopul declarat de a credita sectorul privat, dar ele finanțează statul. De ce? Pentru că mediul de afaceri devine ostil ca urmare a creșterii poverii fiscale și companiile nu pot profita de QE.
În paralel cu majorarea taxelor, se restrânge dimensiunea pieței. Dacă impozitele s-ar fi micșorat, în loc să se mărească, QE n-ar fi fost o problemă.
Așadar, degeaba reduc băncile centrale dobânzile ca să stimuleze creditul. Bonificațiile pot deveni și negative, cât timp fiscalitatea comprimă piețele. Firmelor le merge mai prost și își trimit angajații în șomaj. SUA au înțeles, la un moment dat, asta și au dezavuat QE, cam când zona euro abia se apuca.
De regulă, când se măresc taxele, colectarea se înrăutățește, deficitul bugetar se umflă și creditul guvernamental se majorează, fiindcă trebuie finanțat un sold negativ în creștere.
Dacă însă impozitele s-ar reduce, extinderea bazei de taxare ar permite să avem excedent în loc de deficit la sfârșitul exercițiilor financiare…
Citește pe Antena3.ro
Un exemplu e acela legat de petrol, adică mai precis de benzină și motorină. Când țițeiul se ieftinește, prețul benzinei scade doar cu puțin, spre deloc, deoarece accizele și TVA, care reprezintă grosul din prețul la pompă, trebuie să susțină deficitul de la bugetul pensiilor, unul ce se tot umflă în preajma alegerilor cu ochii aţintiţi spre forţa de vot. Deși, atunci când n-ai consum și te confrunți cu șomaj, raţional e să nu suprataxezi petrolul, dimpotrivă!
Guvernul ar putea să facă rost de mai multe venituri bugetare și să nu mai aibă deficit dacă ar reduce taxele, pentru că i-ar crește colectarea.
Sigur că pentru asta are nevoie de o altă organizare, deoarece diferența dintre deficit și excedent se numește corupție sau clientelă politică. Iată de unde provine minusul la buget.
