Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Conform articolului 136 din Codul de procedură penală, în anumite cauze, pentru a se împiedica sustragerea de la urmărirea penală, de la judecată sau de la executarea pedepsei, poate fi dispusă măsura arestării preventive împotriva anumitor persoane. Este adevărat, după modificarea legii, în 2003, această măsură nu mai poate fi luată de procuror, ci de judecător. Bine, veţi spune, asta e soluţia înainte de executarea pedepsei. Dar ce soluţie există după executarea pedepsei, pentru infractorii "periculoşi"? Soluţia pe care o propun, în vederea unei modificări a Codului de procedură penală - până la intrarea sa în vigoare în perioada 2014-2020 (am încercat să sincronizez acest moment cu noul buget al UE şi cu perioada probabilă de aplicare a MCV...) este reglementarea unei instituţii juridice noi - detenţia preventivă. Pentru cei care critică hotărâri judecătoreşti şi ordinea noastră de drept, pentru cei care nu-şi recunosc vina, DNA ar putea lua următoarele măsuri, care să asigure deţinerea lor preventivă, sinedie.
1 În aceste cazuri, cu ocazia judecării eliberării lor condiţionate, Ministerul Public nu va fi reprezentat de un procuror obişnuit, ci de un procuror DNA (DNA nu trebuie să se desesizeze după trimiterea rechizitoriului în instanţă; el îi va urmări în continuare, pe "pacienţi")
2 Pentru a bloca eliberarea lor condiţionată, se va încerca pe toate căile, "producerea" unui "raport de incident". Se vor lansa zvonuri publice în sensul că folosesc telefoane celulare şi laptopuri. Vor fi trimise la diverse institiţii ale statului scrisori ale unor persoane bine intenţionate. Vor putea fi folosite şi "sifoane" din penitenciare iar, la nevoie, se vor face înregistrări ambientale.
3 O altă soluţie poate fi determinarea unor instituţii ale statului, conduse de persoane nevulnerabile, ca înainte de proces (cu câteva zile), să facă somaţie pentru o plată civilă, în cuantum ridicat. Acest motiv va putea fi ridicat, apoi de procuror, în instanţă.
4 Dacă persoanele "indezirabile" au scris o lucrare ştiinţifică pentru a beneficia de reducere a pedepsei, se vor cere referate de la Academia Română, de la Academia Oamenilor de Ştiinţă, de la Academia de Ştiinţe Agricole, de la Academia de Ştiinţe Medicale, avize de la serviciile de informaţii, plus un referat de la o comisie internaţională, condusă de Daniel Funeriu - care să ateste faptul că opiniile exprimate sunt corespunzătoare noii orânduiri. Oricum, în final, nu se va ţine seama de zilele câştigate prin elaborarea lucrării respective.
5 În orice situaţie, chiar şi fără motive, se va declara recurs de către procurorii DNA, motivarea fiind întârziată cât mai mult.
6 Pentru deţinuţii "îmbătrâniţi de rele", se va verifica cu atenţie certificatul de naştere, pentru a se stabili, "cu exactitate" dacă au depăşit, cu adevărat, vârsta de 60 de ani (conform articolului 60 din Codul penal)
7 Dacă există mai multe dosare ale aceluiaşi "pacient", poate fi suspendată prezumţia de nevinovăţie în acel caz particular, pentru a se bloca eliberarea condiţionată.
Mă opresc aici cu acest ghid, fiind convins că la nivelul parchetelor există şi alte soluţii care să îmbunătăţească această propunere. În acest fel, prin consacrarea în legislaţie a instituţiei "deţinerii preventive", va putea fi prelungită "eliminarea din societate" a unor infractori periculoşi pentru orânduirea noastră.
Citește pe Antena3.ro
