x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Detinutul filosof

Detinutul filosof

de Ion Cristoiu    |    02 Dec 2006   •   00:00
Detinutul filosof
ROMANIA CA TELENOVELA
Condamnat la cinci ani de inchisoare pentru tentativa de jaf intr-un locas de cult (voise sa fure icoana Sfintei Varvara dintr-o biserica de orasel, dar nu reusise, deoarece, dupa cum declarase la Politie, Sfanta il zgariase cu unghiile), Danut Pavalache s-a inscris la Filosofie. E un caz aparte in Penitenciar, unde detinutii prefera Baletul sau Canto, facultati care le dau posibilitatea sa vada femei. A fost primul motiv de suspiciune. Filosofia e o facultate de barbati, si nu de orice fel de barbati, ci de barbati sfrijiti si ochelaristi.
ROMANIA CA TELENOVELA
Moto:
"Traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul"
Mircea Badea
realizator tv

Condamnat la cinci ani de inchisoare pentru tentativa de jaf intr-un locas de cult (voise sa fure icoana Sfintei Varvara dintr-o biserica de orasel, dar nu reusise, deoarece, dupa cum declarase la Politie, Sfanta il zgariase cu unghiile), Danut Pavalache s-a inscris la Filosofie. E un caz aparte in Penitenciar, unde detinutii prefera Baletul sau Canto, facultati care le dau posibilitatea sa vada femei. A fost primul motiv de suspiciune. Filosofia e o facultate de barbati, si nu de orice fel de barbati, ci de barbati sfrijiti si ochelaristi.

Al doilea motiv, mult mai puternic, a fost dorinta lui Danut Pavalache de a invata greaca veche. Penitenciarul avea si o Directie a Serviciului Secret al Ministerului Justitiei. Ea se ocupa, printre altele, si cu strangerea de informatii despre ce va face detinutul cand va iesi din inchisoare. Anii de puscarie, mai ales cei din vecinatatea eliberarii, erau folositi pentru pregatirea in vederea viitoarelor lovituri. Din acest punct de vedere, conducerea penitenciarelor atinsese culmile artei de a deslusi cum si in ce loc vor actiona eliberatii, pornind de la cele mai complicate preocupari dintre zidurile puscariei.

Unii, de exemplu, se apucau nitam-nisam de Astronomie. Comandau tratate de la Biblioteca, cereau permisiunea de a face in celula un telescop din piese reconditionate. Cazierul ii marturisea ca spargatori get-beget, cu cate cinci-sase condamnari la activ. Cei din conducere intrau in alerta: ce dracu’ au de gand sa faca astia dupa ce vor iesi? Sa dea lovitura la Institutul Popular de Astronomie? Exclus. Ce sa fure de acolo? Telescopul? Nu facea o para chioara! Sa dea o spargere acasa la Prunariu, cosmonautul numarul unu al Patriei si singurul de altfel? Sa atace in plina strada vreo profesoara de la Fizica planetelor? Ce sa-i ia? Profesoarele erau atat de sarace, ca orice hot cu obraz cat de cat s-ar fi induiosat si, in loc sa le ia banii, le-ar fi dat de la el.

Cum sa nu-si faca ganduri cei din conducere afland ca Danut Pavalache vrea sa invete greaca veche?!

Se gandeste, probabil, sa mearga la Athos, sa jefuiasca vreo manastire de acolo - isi zisesera cei din conducere - amintindu-si ca Danut Pavalache fusese condamnat pentru tentativa de furt in biserici.

Daca pentru asta se pregateste, nici o problema! - isi spusera cei din conducere. Unde nu-i trece prin cap sa dea lovitura la Athos?! Unu: scapau de el, deoarece va opera in afara granitelor noastre; doi: daca-l prind calugarii, n-o sa uite toata viata, ca aia dau, nu gluma, au protectie de la Dumnezeu in materie de pacate; trei: au fost cazuri cand, ajuns fata in fata cu icoana, hotul, in loc s-o fure, a cazut in genunchi, s-a pus pe depanat matanii si s-a pocait. Dupa care s-a oferit voluntar sa fie informator al Politiei. Se linistira asadar si incepura sa urmareasca amuzati pitigaielile lui Danut Pavalache in batalia lui cu greaca veche.

Linistea nu tinu mult. Se pomenira cu o cerere din partea detinutului de a da examen de greaca veche in celula cu un profesor de la Teologie. Avea dreptul la asa ceva. Detinutii se bucurau de o sumedenie de drepturi, atat de multe, ca, la un moment dat, directorul zise mai in gluma, mai in serios ca la pensionare ar prefera vreo cativa ani de puscarie, pana se mai scoate nitel cu banii.

Aparitia Profesorului ii nelinisti si mai tare. Omul avea toate actele in regula. Si cu infatisarea sedea bine. Inalt, bine facut, fara a parea killer, tuns scurt nici prea prea, nici foarte foarte, cu o barbuta ingrijita, in care albeau ici-colo primele semne ale intelepciunii. N-avea nimic in stare sa nasca suspiciuni. Dar tocmai asta ii facu sa fie prudenti. O indelungata experienta ii invatase sa fie suspiciosi tocmai acolo unde era totul in regula.

Cu toata stradania depusa, nu reusira sa dibuiasca planurile lui Danut Pavalache. Erau insa convinsi ca detinutul pune ceva la cale. Ceva grozav, rasunator, un soi de jaf al trenului postal, o lovitura la Banca Nationala sau, cum ziceau unii, la Casieria Ambasadei americane.

Danut Pavalache iesi din puscarie si se calugari.

E si acum la o manastire de la Athos, sub numele de monah Dionisie.

×
Subiecte în articol: editorial pavalache