Traian Băsescu a emis, la sfârşitul săptămânii trecute, o serie de judecăţi de valoare. Din care reieşea că în România “e de bine” motiv pentru care a adus o serie de mulţumiri celor trei guverne care s-au perindat la Putere de când a fost recunoscută, în sfârşit, şi la noi în ţară criza economico-financiară. Cel mai tare, a ţinut să sublinieze Traian Băsescu, recunoştinţa este îndreptată către Cabinetul Boc, “veşnica pomenire, veşnica lui pomenire!”. Cât de bine este acum în România o poate mărturisi preşedintele ţării şi fiicele sale, şi domnul Mircea Băsescu, şi toţi ceilalţi politicieni care şi-au tocit anvelopele limuzinelor pe tarlaua patriei. Personal, prefer să păstrez o tăcere cuviincioasă. Am creat momentul oportun pentru a menţiona, într-o paranteză, aşa cum a făcut-o şi preşedintele ţării, faptul că acesta a pomenit şi sacrificiul pe altarul acestei cauze juste a câtorva milioane de români - mai mulţi de 7,4.
Gata! Ajunge cu gândurile negre, cu tristeţea. Viaţa este frumoasă şi Mihai Răzvan Ungureanu ne oferă multe ocazii de veselie. Aflat taman în Aradul lui Gheorghe Falcă, preacunoscutul năşit de multreinstalatul Traian Băsescu, MRU, nu ne-a uitat şi a opinat. Să începem mai întâi cu atmosfera de bună-dispoziţie generalizată. Aşadar cu viziunile de perspectivă ale fostului prim-ministru. (A fost, parol monşer!) Dreapta trebuie să se unească fiindcă altminteri nu poate emite pretenţia unei guvernări monocolore. Daaaa...Asta e bună de tot!!! Adică, fără îndoială este nevoie de o mişcare de Dreapta unitară şi coerentă şi consider că nu e cazul să se facă mişto de chestia asta, oricât de bună ar fi poanta. Însă MRU este irezistibil şi nu mă pot abţine să pufnesc în râs. Cine emite aceste teze ritoase, cumva cel mai caraghios prim ministru din istoria contemporană a României şi cel mai prost informat şi sfătuit şef de servicii secrete din ţările unde există aşa ceva?! Aha! Şi oare cin’să fie, cin’ să fie, personajul politic providenţial, tânăr, înalt, cu ochelari, cu facultatea de Istorie la Iaşi, care să poarte pe umerii săi gloria acestei măreţe înfăptuiri a unui partid unic de Dreapta, că aşa s-a exprimat MRU. Despre partidul unic preşedintele FC, nu Fotbal Club, loază!, Forţei Civice, istoricul Răzvan are multiple cunoştinţe, unele teoretice dar şi multe practice, din fragedă adolescenţă şi de la un nivel foarte înalt. MRU vorbeşte despre politică aşa cum vorbeşte un literat despre Tehnologia Construcţiilor de Maşini. Să aibă liste comune pentru europarlamentare (e, cine!) candidat unic la preşedinţie şi până în 2016 s-o pună de-un partid. Care să ce? Să spulbere un PNL, istoric, domnule licenţiat!, care până atunci ori va fi dat preşedintele României ori va fi principalul partid de Opoziţie. (Domnul MRU n-a reuşit să-şi facă partid şi l-a luat pe unu’ de-a gata, făcut de Petre Roman, care acum e penelist? Domnul MRU se plimbă la braţ, pe şoseaua de centură a politicii româneşti, cu un traseist de notorietate, Aurelian Pavelescu?) Din scheciul domnului MRU decupez momentul apoteotic. Zice că Ponta nu înţelege umorul lui Băsescu atunci când îl laudă spunând că nu a stricat ce-a făcut Boc. Citat din Traian Băsescu: “Mulţumesc şi guvernului Ungureanu pentru că nu a afectat cursul măsurilor şi la fel mulţumesc şi guvernului Ponta.” Citat din domnul MRU:”Când lauzi pe cineva că nu a făcut rău, nu e laudă, lauzi repetentul că a venit la ore (...) E o ironie foarte groasă. Ponta înţelege mai greu umorul preşedintelui”. Woody Allen spunea că-i vine să râdă când îşi scrie replicile. Oare domnul MRU înţelege ce spune? Oricum, mulţumim domnule MRU! Continuaţi.