Miliţianul cel mai amator al ligii profesioniste îl concurează din nou, cu mare succes, pa Bulă. Ba chiar îl surclasează. Gradatul LPF a slobozit din nou idei de gâgă din viranul de sub caschetă. A zis Dumitru Dragomir că vrea să se alinieze.
Nu în front, fiindcă acolo este aliniat de mult. Vrea să se alinieze la ce se întâmplă în Occident. Iniţial am crezut că se referă la moneda europeană şi că prin aliniere înţelege ca, de acum înainte, baremurile bunăvoinţei cooperatiste să fie achitate în euro, şi nu în roni. Mai apoi mi-am dat seama că Dragomir n-are cum să alinieze ceea ce era deja aliniat şi că, de fapt, el pendula bezmetic între alinierea şi alienarea fotbalului din dotare. Adică zicea Dragomir că când va vinde din nou drepturile de televizare a primei ligi va introduce în contract o clauză specială. Şi anume, aceea că deţinătorului drepturilor de televizare i se va interzice să mai comenteze, în emisiunile de analiză sportivă, prestaţiile arbitrilor. Pentru a nu fi acuzat de răstălmăcire a creaţiei dragomiriste, preiau din Gazeta sporturilor declaraţia preşedintelui LPF: "Exact cum va fi Italia şi Germania, aşa va fi şi la noi din 2011. Vom introduce în caietul de sarcini interdicţia ca televiziunea sau televiziunile care vor lua imaginile să mai analizeze prestaţiile arbitrilor în emisiunile de analiză de după meci".
Dumitru Dragomir etalează dezinvoltură de om cu mintea odihnită atunci când dă cu bâta-n baltă. În primul rând, Dragomir minte. Modelul pe care-l propune nu există aidoma în Italia sau Germania. În al doilea rând, Dragomir minte din nou. El nu poate permite sau interzice comentariile despre arbitraj decât cizmelor din dotare. Dincolo de propria uniformă, din nefericire pentru fostul şi prezentul Dumitru Dragomir, el nu mai poate practica exerciţii dictatoriale. Noi ştim ce-ar fi vrut să spună Dragomir, dar nu i-a ieşit pentru că-i lipsesc nuanţele. El a vrut să spună că, prin interdicţie contractuală, emisiunile de analiză de după meciuri să nu mai aibă dreptul de a folosi suportul imaginii atunci când este judecată prestaţia fluieraşilor. Dincolo de folosirea imaginilor din meci, asupra liberei exprimări a realizatorilor de emisiuni, asupra dreptului acestora de a analiza prestaţia arbitrilor după cum le este credinţa şi priceperea, Dragomir nu poate institui nici un fel de embargo.
Prin interdicţia de a folosi ima-ginile televizate în demonstrarea unor erori de arbitraj sau în demonstrarea unor tendinţe vinovate ale unor arbitri (dacă această interdicţie se va materializa!), Dumitru Dragomir ar dori să ascundă "dovada". Dar tocmai această încercare de a fugi de adevăr reprezintă cea mai convingătoare dovadă a faptului că arbitrajele reprezintă, într-adevăr, o problemă. Iar încercarea de a ascunde adevărul nu poate reprezenta decât o strategie prin care Dragomir se instituie şef peste fluieraşi. Adică arbitrii sunt iertaţi de expunerea în piaţa publică. Iar acest favor trebuie achitat prin obedienţă faţă de protectorul care, la rându-i, are şi el anumite interese.