”Atunci cand vă schimbați gandurile despre partenerul dumneavoastră și relație, sentimentele vor lua aceeași traiectorie. Odată ce aprecierea este pusă la lucru într-o relație, dragostea începe din nou. (...) Cu puține excepții, aprecierea poate revitaliza o dragoste pe moarte fără nici un alt ajutor. Evident, și alte instrumente și tehnici sunt neprețuite, cum ar fi abilități bune de comunicare, exercițiul negocierii și al împărtășirii, căutand activ să-i facem celuilalt plăcere și să fim demni de încredere, onest, sensibil și încurajator. Cu toate acestea, aprecierea hrănește și activează disponiblitatea de a folosi aceste instrumente în mod eficient și eficace. Aprecierea este temelia pe care se poate construi o relație de iubire prosperă și fericită”(Puterea Aprecierii – Noelle C. Nelson și Jeannine Lemare Calaba; Ed. Livingstone).
Majoritatea studiilor, care au la bază experiențele de iubire ale bărbaților și ale femeilor, confirmă că ”dragostea durează trei ani”( numărul anilor nu contează cu adevărat, cat percepția că dragostea nu este o stare de durată). Mulți oameni nu-și întemeiază o familie pe principiul ”dragostei” tocmai pentru că rațiunea aceasta, a trecerii sentimentului de iubire, învinge inima. Dacă este corect sau nu acest lucru îl știe fiecare ființă care își alege un partener de viață; probabil, cum se întamplă în toate cele omenești, fiecare alegere se lovește de un anume grad de risc și, probabil, din alegerile sale omul își ia și lecțiile de viață de care are nevoie. Ceea ce ar putea fi interesant este teoria pe care am transcris-o mai sus și anume aceea că dragostea moartă poate fi readusă la viață, precum și faptul că există o cheie în noi înșine, care poate descuia ușa ferecată a unei relații de iubire, capabilă să reziste peste vreme. Cheia aceasta se numește ”aprecierea”!
Autorii citați spun că incapacitatea noastră de a focaliza mintea pozitiv, asupra părților plăcute, frumoase și bune ale partenerului de viață, este cauza pierderii sentimentului de iubire pentru partenerul de viață. Focalizarea distructivă a minții crează un fel de zid ”emoțional” sau, cu alte cuvinte, gandurile ne crează sentimentele. Gandurile negative și critice la adresa partenerului de viață ne determină, de fapt, să simțim că nu-l mai iubim.
Așadar, iubirea moare din pricina minții noastre negative, nu pentru că ar fi undeva scris, în cer, în destin sau în stele, ca ”iubirea să moară după trei ani”. Dacă-i așa, atunci avem un remediu, dar nu unul pentru vindecarea partenerului de viață, a omului iubit, pe care-l vedem în cele mai negre culori posibile, ci un remediu pentru vindecarea gandirii noastre negative; aprecierea. Revitalizarea iubirii ar putea fi posibilă, ca și prelungirea ”vieții acestei minunate trăiri umane” dacă am practica deliberat și conștient gandirea apreciativă. În loc să vanăm erorile, greșelile, lipsurile și părțile neplăcute ale celui de langă noi, am putea să inversăm concentrarea și atenția noastră și să ne gandim deliberat la ceea ce are bun, frumos, plăcut și minunat omul de langă noi. Sigur că, acolo unde s-au produs greșeli radicale, acolo unde ”cel ce gandește” nu mai poate fi sincer atunci cand apreciază și s-ar forța să o facă, lucrurile nu pot fi corectate așa de simplu, deși se poate și acolo, dar printr-o transformare de sine profundă. Aprecierea e un remediu puternic pentru toate tipurile de relații și probleme de viață, pentru orice situație în care ne simțim rătăciți sufletește și mental; avem nevoie doar de o dorință reală de a ne simți mai bine cu noi înșine pentru a reuși să apreciem și apoi să trăim sentimentul bunătății și al blandeții în interiorul nostru. Să testăm această tehnică, să practicăm aprecierea; asta-i cheia retrezirii iubirii pierdute din sufletul nostru, ceea ce putem face imediat, în orice loc, oricand dorim și în orice situație în care ne-am pierdut sentimentul iubirii. Funcționează fără greș și foarte, foarte repede atunci cand suntem motivați în mod real! Aprecierea ne ajută să simțim că iubim noi și, de fapt, asta-i dorința adevărată a sufletului omenesc.