Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deosebit de semnificativ fiind faptul că există colegii bucureștene- Traian, Hristo Botev și Goethe- unde drogurile se vând la vedere, cu prețuri,ele însele, de-a dreptul halucinante. De exemplu, între 400-500 de lei gramul de cocaină și 50 de lei canabisul. Lucru nu de mare mirare că, aici, precum și în alte colegii de renume din Cetatea lui Bucur, învață mulți adolescenți care provin din familii bine situate în ierarhia socială și cu un ridicat standard de viață.
De mirare-și nu numai de mirare!- este,însă, faptul că ,deși semnale foarte îngrijorătoare veneau nu de azi-de ieri, în afara unor promisiuni frumos sunătoare ale conducerilor unora dintre unitățile de învățământ vizate sau ale inspectoratelor școlare, măsuri care să se soldeze cu rezultate clare nu s-au prea văzut. Din contră, pot spune, bazat chiar pe un episod din propria-mi experiență de jurnalist, că au fost mai degrabă cazul în care conduceri ale unor colegii în care consumul de droguri devenise fapt cotidian s-au rățoit amarnic la gazetarii care și-au permis să spună lucrurilor pe nume. Fără, însă, a lua măsuri pentru detectarea cauzelor care conduc la apariția acestor fenomene, ca și a factorilor care întrețin consumul drogurilor în rândul acestei categorii de populație. Caz reprezentativ fiind cel petrecut în septembrie 2022 la Colegiul Național ,,Școala Centrală’’, unde trei (trei!) eleve din clasa a VIII-a au fost duse de urgență la spital după ce au fumat o țigară cu drog primită de la un coleg din clasa a X-a a școlii. Caz despre care mi-am permis să amintesc într-un comentariu apărut pe o pagină de media onlie, după care av fost avertizat că aș putea să dau față în față cu oameni legii întrucât am pătat onoarea Colegiului Național ,,Școala Centrală’’. Colegiu de care, sincer să fiu, mă leagă frumoase amintiri pe care, poate, am să le readuc în atenția cititorului.
Ce s-a făcut, mai bine spus, ce nu s-a făcu pentru ca acest incident să nu se mai repete, asta se poate vedea și se poate constata. Trebuie,însă, să spun că,din păcate, asemenea acte fac parte dintr-o serie manifestări în care unii văd dovezi de emancipare a tineretului școlar de sub tutela generațiilor expirate. Mod de gândire și de comportament în care regăsim ecouri ale așa-ziselor ideologii progresiste pe care le propagă cu sârg și spor doctrinari ai mimetismului monden.
Nu putem, dacă tot am deschis discuția, să uităm că, nu cu multă vreme în unghie, tot aici, la Colegiul Național ,,Școala Centrală’’ , s-a mai petrecut ceva care ar fi trebuit să dea de gândit unor persoane cu atribuții și răspunderi directe în sfera învățământului și educației. Mă refer la faptul că elevi din clasele a VII-a și a VIII-a au fost aduși să vizioneze filmul „Close”, care promovează modul de viață al comunităților LGBT. Film care, după ce relata eșecurile pe care le-a înregistrat eroul, el însuși adolescent, se termina cu ideea că sinuciderea rămâne singura soluție. Era și normal ca,după ce au aflat la ce film, ca activitate educativă(???), au fost duși copiii lor, ei înșiși la vârsta unor mari dileme și răscruci de viață, părinții au luat atitudine. Asociația Alianței Părinților organizând o acțiune în fața colegiului la care au scandat: „Nu acesta este viitorul pe care îl dorim copiilor noștri!”
Din păcate, ei, părinții, au scandat și tot ei, părinții, au auzit, pentru că în răspunsul direcției colegiului scrie, negru pe alb, că filmul respectiv „pune în discuție relațiile specifice adolescenți: fenomene sociale, prietenie, relații între colegi, bullying-ul, relații cu familia,vulnerabilitatea,importanța comunicării și a suporturilor psihologice în perioada formării”. Ce răspunsuri dă acest film adolescenților care l-au vizionat, putem afla fie și numai dacă ne amintim care este singura soluție la care o recurge erou principal: sinuciderea! Să fi fost acesta și principalul motiv pentru care conducerea Colegiului Național „Școala Centrală” a transmis punctul de vedere exclusiv părinților care au semnat protestul, dar și acestora, doar pe canal Whatsapp? …
Cea ce dă, însă, discuției un plus de gravitate, din mai multe unghiuri de abordare, este împrejurarea că, așa după cum reiese din relatări care până acum nu au fost contestate, multe dintre tranzacțiile traficant-cumpărător se purtau acasă la consumatorii de droguri. Care consumatori, într-o anumită măsură, proveneau din familii ale unor persoane publice din elita puterii sau din proximitatea ei. Începând cu un secretar de stat în ministerul afacerilor externe și, continuând, cu înalți funcționari publici. Personaje ale căror venituri permiteau le și beizadelelor să își achiziționeze, la domiciliu, drogul preferat. Întrebarea mea este: oare, la acele domicilii, nu vedea nimeni ce se petrece? Întrebare care, nu contest, s-ar putea să pară ușor retorică, dar vă asigur că nu este. Mai ales dacă ne amintim că, în mitologia greacă, meduza era acea femeie hidoasă care avea șerpi și nu plete și care îi împietrea pe cei care cutezau să o privească în ochi.
Să fie, acesta, singurul motiv pentru care caracatița indolenței se teme să o privească în ochi pe Meduza drogurilor și o lasă să își facă afacerile nenorocite și în școlile bucureștene?
Șerban CIONOFF
