Duo Băsescu, pe scene europene

Familia Băsescu (gogoşica lu' tata şi tata însuşi) a produs săptămâna trecută, nemaiajungându-i scândura sălilor din ţară, două spectacole memorabile pe scene europene. Mai întâi, la Strasbourg, în două zile, în amfiteatrul Parlamentului European, EBA i-a lăsat cu gura căscată pe deputaţii continentali, externalizând bălăcăreala de şatră din interiorul PDL şi expunând, spre a o servi pe Elena Udrea, hodoronc-tronc, disputele interne pentru funcţia de preşedinte de partid. Apogeul l-a atins în matineul următor, când s-a făcut de băcănie, răţoindu-se, cu o mimică stupefiantă, spre deliciul cameramanilor, la un europarlamentar. Care cutezase să aprecieze ca inoportună menţinerea pentru România a MCV, mecanismul de gumă atât de drag lui tac-su şi care frânează admiterea României în Schengen. O probă a ceea ce înseamnă să fi trimis la PE personaje stranii, dar şi străine de interesul naţional.

Cum era, însă, de aşteptat, spectacolul de gală l-a susţinut Traian Băsescu, la conferinţa de presă de după şedinţa Consiliului European, unde se dezbătuse tema gravă a Bugetului UE, respins de Parlamentul European. Şi unde Băsescu iar s-a încăpăţânat să se ducă el, deşi nici ca atribuţii, nici ca acoperire în timp (2014-2020) nu avea nimic comun cu chestiunea. Trec peste faptul că, în toamnă, Băsescu votase, la pocnetul din degete al doamnei Merkel, proiectul de Buget constrictor ca un şarpe boa, pe seama ţărilor sărace, proiect respins acum de PE. Mă voi opri, însă, la un larg capitol din  "lecţia" lui Băsescu, în care a simţit iarăşi nevoia să-şi lipească pene de păun şi să patineze pe lângă adevăruri.

Cu ton de laureat al Premiului Nobel pentru economie, Băsescu a reiterat teza că el şi Boc, prin politica lor înţeleaptă, au salvat ţara, apelând în 2010, în criză, la soluţia de "a lăsa fiscalitatea aşa cum e, reducând în schimb cheltuielile" (...), "ceea ce ne-a dus la o redresare imediată". Chiar crede Băsescu că românii s-au tâmpit de tot? Chiar crede că lumea a uitat că TVA a fost mărită brutal la 24%? Asta înseamnă "a lăsa fiscalitatea aşa cum e"? Sau că a impus până şi impozitarea pensiilor mici, abia căderea portocaliilor de la putere oprind acest abuz fiscal? Pe cine mai prosteşte? Apropo, la summit, mulţi şefi de stat (autentici) şi de guvern au ajuns la concluzia că o relaxare a austerităţii, a constrângerilor excesive din zona bugetară ar fi benefică pentru revigorarea economiilor (să amintim că însişi experţi ai FMI au recunoscut că au greşit impunând măsuri mult prea severe, insuportabile). Chiar în aceste zile, Portugalia  (ţara de baştină a lui Barroso...) a primit un semnal de îngăduinţă prin prelungirea termenului de rambursare a datoriilor. Pentru al nostru preşedinte, însă, esenţială e "menţinerea onbiectivelor de politică socială şi economică", adică a acelei politici ce-l are ca artizan şi care ne-a trimis pentru ani şi ani în subsolul UE. Înglodaţi în datorii uriaşe, fără mare folos.

Ca penibilul să fie deplin, Traian Băsescu a găsit de cuviinţă să abordeze la Bruxelles şi problema de "maxim" interes naţional a avionului prezidenţial, măgăoaia Airbus, aparţinând Tarom, pentru a cărei mentenanţă -  chiar de zace în hangar, fiind indisponibilizată pentru uzul sporadic al lui T.B - se scot din Buget 7 milioane de euro anual. Bani care, avionul nefiind folosit în restul timpului pentru curse comerciale, nu sunt recuperaţi. Nici eu nu cred că preşedintele sau premierul ţării trebuie să meargă la Bruxelles cu vreo cursă low cost. Dar există şi avioane elegante, însă de miult mai mici dimensiuni, există sistemul charter. Obrazul subţire, e drept, cu cheltuială se ţine. Aşa o fi, dar, când teşchereaua publică e şi mai subţire, a azvârli aiurea, pentru deplasări mofturoase, milioane de euro denotă mai curând că obrazu-i cam gros.