Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Prima mea vizită, ca ministru de externe, în 1990, a fost în Turcia. România nu era încă membră NATO, nu făcea parte din Uniunea Europeană şi nici măcar din Grupul Vişegrad. Era într-o zonă tampon a Europei, la marginea "Occidentului" şi nu era prea clar dacă, în noua organizare a Europei, după Malta, nu urma să fie "inclusă" în sfera de influenţă a URSS-ului lui Gorbaciov.
După 25 de ani, România a devenit membru al NATO, a aderat la UE şi a experimentat cu "succes" Revoluţia portocalie. În timpul ăsta, Turcia a trecut de la preşedintele Ozal la preşedintele Demirel, la preşedintele Sezer, apoi la preşedintele Gül. După o perioadă de criză, a ajuns la creşteri de 8% anual. A fost respinsă de Bruxelles dar şi-a dezvoltat un model economic propriu, ambiţios, bazat pe proiecte strategice. Rolul premierului Erdogan a fost esenţial. A rezistat cântecelor de sirenă ale "primăverii arabe" şi a dezvoltat o poziţie regională pentru ţara sa. De aceea, la alegerile din 10 august, Recep Tayyip Erdogan a fost ales preşedinte din primul tur de scrutin.
"Noua Turcie" - proiectul lui Erdogan şi al partidului său (Partidul Justiţiei şi Dreptăţii) s-a confruntat la alegeri cu mişcarea condusă din SUA (Pennsylvania) de către imamul Fethullah Gülen care încercase în ultimii ani crearea unui "stat paralel" prin "infiltrarea în arterele sistemului" a unor procurori, judecători şi poliţişti - adepţi ai mişcării - care să reacţioneze din interior. Cu toate acestea, Erdogan a reuşit să impună inclusiv principiile sale de politică externă ("zero probleme cu vecinii") - lansate în 2002 - dar şi iniţiativa transformării republicii Kermaliste în republică semi-prezidenţială prin modificarea Constituţiei.
În apropierea noastră se află, deci, Turcia, dezvoltând un model (pe care, deocamdată, nu îl comentez) dar şi Ucraina care a încercat (de fapt, unde s-a încercat) să se relanseze - pe Euro-maidan - Revoluţia portocalie, cu efectele cunoscute. Este clar că, în perioada următoare, "falia" dintre Occident şi Rusia dar şi Balcanii vor fi sub o puternică acţiune "seismică".
Sper, de aceea, ca, în aceste condiţii, "statul de drept" român să-şi redescopere preocuparea şi pentru economie dar şi pentru politică externă. Știu că temele savuroase pentru campania electorală de la noi sunt altele dar poate încercăm să facem un efort pentru a înţelege ce este important pentru viitorul ţării noastre.
Citește pe Antena3.ro
