După 25 de ani

Prima mea vizită, ca ministru de externe, în 1990, a fost în Turcia. România nu era încă membră NATO, nu făcea parte din Uniunea Europeană şi nici măcar din Grupul Vişegrad. Era într-o zonă tampon a Europei, la marginea "Occidentului" şi nu era prea clar dacă, în noua organizare a Europei, după Malta, nu urma să fie "inclusă" în sfera de influenţă a URSS-ului lui Gorbaciov.

După 25 de ani, România a devenit membru al NATO, a aderat la UE şi a experimentat cu "succes" Revoluţia portocalie. În timpul ăsta, Turcia a trecut de la preşedintele Ozal la preşedintele Demirel, la preşedintele Sezer, apoi la preşedintele Gül. După o perioadă de criză, a ajuns la creşteri de 8% anual. A fost respinsă de Bruxelles dar şi-a dezvoltat un model economic propriu, ambiţios, bazat pe proiecte strategice. Rolul premierului Erdogan a fost esenţial. A rezistat cântecelor de sirenă ale "primăverii arabe" şi a dezvoltat o poziţie regională pentru ţara sa. De aceea, la alegerile din 10 august, Recep Tayyip Erdogan a fost ales preşedinte din primul tur de scrutin.

"Noua Turcie" - proiectul lui Erdogan şi al partidului său (Partidul Justiţiei şi Dreptăţii) s-a confruntat la alegeri cu mişcarea condusă din SUA (Pennsylvania) de către imamul Fethullah Gülen care încercase în ultimii ani crearea unui "stat paralel" prin "infiltrarea în arterele sistemului" a unor procurori, judecători şi poliţişti - adepţi ai mişcării - care să reacţioneze din interior. Cu toate acestea, Erdogan a reuşit să impună inclusiv principiile sale de politică externă ("zero probleme cu vecinii") - lansate în 2002 - dar şi iniţiativa transformării republicii Kermaliste în republică semi-prezidenţială prin modificarea Constituţiei.

În apropierea noastră se află, deci, Turcia, dezvoltând un model (pe care, deocamdată, nu îl comentez) dar şi Ucraina care a încercat (de fapt, unde s-a încercat) să se relanseze - pe Euro-maidan - Revoluţia portocalie, cu efectele cunoscute. Este clar că, în perioada următoare, "falia" dintre Occident şi Rusia dar şi Balcanii vor fi sub o puternică acţiune "seismică".

Sper, de aceea, ca, în aceste condiţii, "statul de drept" român să-şi redescopere preocuparea şi pentru economie dar şi pentru politică externă. Știu că temele savuroase pentru campania electorală de la noi sunt altele dar poate încercăm să facem un efort pentru a înţelege ce este important pentru viitorul ţării noastre.

Citește pe Antena3.ro

„Lacul de nori”, surprins din spațiu de un astronaut. Unde este și cum se explică fenomenul spectaculos rar numit „strălucire solară”