x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

EBA şi politica europeană

0
Autor: Miruna Munteanu 08 Mai 2009 - 00:00

Elena Băsescu a dezvăluit, în premieră la B1 TV, planurile sale de viitor europarlamentar: "Mi-am propus Comisia de politică externă şi Comisia de buget-finanţe, fiindcă meseria mea de bază e cea de economist şi acolo am şansa, timp de cinci ani, să mă perfecţionez; şi politică externă, fiindcă cred că toate fetele sunt atrase de politica externă."



Mezina prezidenţială trăieşte, pare-se, cu impresia că Parlamentul European e un fel de facultate mai şmecheră, unde se organizează postuniversitare pentru high-life. Un loc unde te duci nu fiindcă eşti competent, ci tocmai în speranţa că s-ar putea, într-o zi, să devii. Sau să pari. Un mandat la Bruxelles dă bine în CV. Mai ceva decât studiile ambigue şi sporadice din Statele Unite.

Absolventă a Universităţii Româno-Americane, prestigioasă pepinieră academică de manechine şi starlete, Elena Băsescu nu vede nici un impediment să treacă de la contabilitatea fără frecvenţă a firmei Luxten direct la croirea strategiilor bugetare ale Uniunii Europene. Pentru politica externă o recomandă, desigur, pasiunea irepresibilă pe care orice tânără o nutreşte acestui domeniu. Un fenomen care a scăpat până acum sociologilor, dar care probabil că face deja ravagii în Bamboo. Credeaţi că junele din Dorobanţi îşi pierd vremea discutând despre conturile lui Poponeţ sau despre maşina lui Andrei Hrebenciuc? Aiurea! Pe ele le preocupă mai degrabă tensiunile din Orientul Mijlociu, conflictul îngheţat din Nagorno-Karabah sau statutul Taiwanului. Idolii lor sunt Kissinger şi Brzezinski! Iată o revelaţie pentru care trebuie să-i fim recunoscători Elenei Băsescu.

În opinia mezinei prezidenţiale, politica externă e o chestie foarte "girlie". Treabă de fete. În locul aridului limbaj diplomatic, ea ne propune stereotipurile înduioşătoare ale "oracolelor" din liceu. Ne-a oferit deja câteva mostre. "Mi-am ales trei teme care consider că mă definesc" - ne-a spus sfioasă, enumerând Energia, Dunărea şi copiii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate. De ce? Pentru că sunt subiecte "sensibile", care "i se potrivesc". Aşa i-o fi spus stilistul...

Cu asemenea reprezentant, e limpede că România va avea "succesuri" răsunătoare la Bruxelles. Apologeţii acestei candidaturi candide vor să ne convingă că, oricum, nu avem mare lucru de pierdut. Că suntem o ţară mică şi vocea noastră tot nu prea contează. O teorie care convine de minune şi altor nulităţi oploşite confortabil pe listele partidelor. O teorie falsă, dezminţită de exemplul Ungariei vecine. Iată doar câteva argumente:

Relaţia Republicii Moldova cu Uniunea Europeană e gestionată prin Budapesta. Şeful misiunii EUBAM din Transnistria şi cel al reprezentanţei UE de la Chişinău sunt maghiari.

Cursurile de pregătire organizate de UE pentru funcţionarii şi judecătorii din Ucraina se desfăşoară în Ungaria. Până acum, peste 13.000 de persoane au urmat aceste stagii. Cu ajutorul UE, minoritatea maghiară din Ucraina (Maramureşul istoric) a primit statut de "naţionalitate compactă", cu drepturi mult superioare celei româneşti din Bucovina de Nord. În septembrie 2008, cea mai nouă instituţie UE - Institutul European pentru Tehnologie - a fost inaugurată la Budapesta; nici un român nu lucrează acolo.

Anul acesta, o nouă clădire din complexul Parlamentului European de la Bruxelles a primit numele lui Josef Antall, premierul naţionalist al Ungariei de la începutul anilor 1990. Nici măcar o sală din acest complex nu poartă vreun nume românesc. Iată, aşadar, cum ştiu vecinii noştri să-şi promoveze agenda politică externă în capitala Europei. E drept, reprezentanţii lor nu prea seamănă cu EBA.

Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de