Masurile pentru stoparea iesirilor anticipate la pensie nu sunt numai justificate, dar si strict necesare pentru salvarea sistemului public de pensii, deoarece intr-o masura determinanta tocmai aceste iesiri anticipate la pensie au constituit cauza amenintarilor de colaps in sistem.
De cand a venit in fruntea domeniului de resort, echipa Barbu-Seitan - un ministru care intelege problemele dublat de un specialist in materie - s-a pus pe sistemul public de pensii si rezultatele deja se vad, deschizandu-se si calea ca efectele sa ajunga in timp si la pensionari. Fara nici o exagerare, in sistemul public de pensii s-au miscat cateva lucruri importante, miscari cu atat mai remarcabile, cu cat s-au petrecut intr-o perioada de haos politic. Echipa respectiva a avut ca ghid solid in restructurarea de pensii reperul, de la care nu s-a abatut, ca acesta trebuie sa fie un sistem de asigurari, care apartine contribuabililor si de care acestia si numai acestia trebuie sa beneficieze. Astfel, echipa Barbu-Seitan a militat pentru ideea - si noroc ca a avut intelegere si castig de cauza - ca plata concediilor nu poate fi treaba sistemului de pensii cu care nu are nici o legatura, dupa cum plata indemnizatiilor privind ocrotirea mamei si copilului nu poate reveni nici aceasta in sarcina sistemului de pensii, neavand, de asemenea, vreo legatura cu respectivul sistem. Gestiunile celor doua problematici au fost trimise in mod firesc acolo unde le era locul: in cadrul sistemului de sanatate si respectiv in sarcina bugetului de stat ca politica de stat in domeniul demografic. Sistemul public de pensii, ca sistem de asigurari, a fost debarasat de aceste sarcini care fac parte din asistenta sociala, dar nu au legatura cu sistemul de pensii. In schimb, acesta a preluat, tot in mod firesc, plata contributiilor de sanatate, caci nu trebuie confundat statutul de pensionar cu statutul de participant la un alt sistem de asigurari cum este cel de sanatate. Adaugand ca, inca din timpul guvernarii trecute, se scosese din sarcina sistemului public de pensii plata pensiilor agricultorilor fosti CAP-isti - tocmai pentru ca acestia nu achitasera contributii sociale pentru pensii - si fusese trecuta in sarcina bugetului de stat, se poate spune ca sistemul public de pensii a facut pasi substantiali spre o echilibrare, macar pe linia de a se ocupa de menirile ce ii revin si nu de alte probleme. Pe fondul echilibrarii numarului contribuabili/beneficiari in sistem, ultimul dintre pasii intreprinsi de echipa Barbu-Seitan, respectiv in stoparea destabilizatoarelor pensionari anticipate nejustificate, creeaza, pentru prima data, posibilitatea unei schimbari treptate a raportului dintre pensii si salarii, fapt pana acum imposibil din punct de vedere economic. Acest raport este acum de circa 32%. Si echipa Barbu-Seitan ar dori sa duca raportul la 35%. Masurile pentru stoparea iesirilor anticipate la pensie nu sunt numai justificate, dar si strict necesare pentru salvarea sistemului public de pensii, deoarece intr-o masura determinanta tocmai aceste iesiri anticipate la pensie au constituit cauza amenintarilor de colaps in sistem. In perioada postdecembrista, aceste iesiri anticipate la pensie nu numai ca nu au fost strict controlate, dar de fapt au fost chiar incurajate. A fost vorba despre o politica promovata, indiferent de culoarea politica a guvernarilor, cu scopul evitarii unui somaj ridicat pe care il implicau restructurarea si prabusirea unul dupa altul a unor sectoare economice. Astfel, insa, o grava problema a economiei pe termen scurt si mediu a fost aparent "rezolvata" prin ascunderea ei sub pres, in timp ce in realitate a fost transformata intr-o problema si mai grava pe termen lung ce a constat in dezechilibrarea profunda a sistemului public de pensii. Acum, corectii dureroase si de neevitat se impun.Citește pe Antena3.ro