x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Economia e ştiinţă sau artă?

0
Autor: Ionuț Bălan 14 Oct 2020 - 08:06
Economia e ştiinţă sau artă?


M-am uitat la vechii greci și am văzut că erau în general filosofi și matematicieni, dar și dramaturgi, sculptori, medici sau sportivi. Nu prea am auzit de greci economiști, deși economia e un termen de la ei, înseamnă managerizarea casei.
Din păcate, nici Alfred Nobel nu a lăsat cu limbă de moarte economia pe lista de premii, alături de literatură, fizică, chimie și medicină, târziu a apărut un premiu pentru economie în memoria celui care nu o considerase importantă.

Cred totuși că mi-am dat seama ce se întâmplă cu economia. Mințile luminate nu și-au dat încă seama dacă este știință sau artă.

Și totuși, Paul Samuelson, animat de judecățile lui Keynes, n-a suportat ideea că economia nu este atât de complicată încât să fie matematizată până la nivelul din ziua de azi. Cu riscul ca modelele cantitative – ca urmare a faptului că sunt eminamente rezultatul unor calcule econometrice – să sufere atunci când există un cadru legislativ incert şi impredictibil. Această situaţie nu este una neapărat neobişnuită în România, unde execuţia bugetară se realizează pe bază de rectificări succesive şi se schimbă permanent cadrul fiscal.

De asemenea, ştim de mai multă vreme de ce nu ni se poate pune eticheta de economie macrostabilă, în contextul în care lipseşte un „core” de companii în sfera cărora să se creeze PIB-ul şi de la care să se încaseze constant taxe.
Se vede un context fluctuant, oricât ar încerca marketingul să dea altă impresie. Şi, din păcate, politizarea deciziilor economice nu poate induce încredere, deoarece cultivă lipsa de responsabilitate. Motiv pentru care nu pot genera niciodată predicţii credibile. Nu au cum să ancoreze anticipaţii. Ia uitaţi-vă la încrederea în consum la români. Au vreo relevanţă în aceste circumstanţe noţiuni precum PIB potenţial şi rata naturală a dobânzii?

Dar nu vreau să mă rezum cu judecarea modelelor şi matematicii doar vizavi de România. Haideți să vedeți, așa pe înțeles, cum e cu modelele econometrice cantitative vs natură. Modelele se realizează după o amplă cercetare și poate să se şi întâmple așa cum relevă ele, dar asta numai dacă nu se modifică condițiile inițiale, deci, pe undeva, sunt realizate în statică, pe când în natură se ajunge permanent la echilibru, însă mereu pe alt nivel, adică în dinamică.

De aceea nu se poate înlocui mâna invizibilă a pieței cu mâna politică, cu decizia politizată asupra bugetului, care e mai mult o potrivire cu mâna. Și în general un model evidenţiază trecutul, arată cum s-a întâmplat un lucru. Este foarte important de văzut ceea ce a fost, însă mai ales din punct de vedere istoric. Cu alte cuvinte, de cele mai multe ori modelele cantitative sunt de o inestimabilă valoare teoretică. Perioada în care a acționat modelul poate fi foarte bine descrisă, dar el nu e folositor pentru a realiza predicții.


Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de