Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După șocul enorm încasat odată cu răspândirea fulgerătoare a noului coronavirus și abia încercând să se ridice de la pământ, iată că economia lumii primește noi lovituri cu consecințe socio-economice grave. Al doilea „lockdown”, impus zi după zi în multe țări, adâncește incertitudinea care guvernează piețele financiare, piețele de capital, deciziile de politică economică și, mai ales, starea de spirit a fiecărui individ.
Și economia României continuă să fie afectată de COVID-19, incertitudinea rămâne foarte ridicată, producția reală nu va reveni la nivelurile de dinainte criză mai devreme de circa doi ani și, deși contracția înregistrată de economie anul acestase arată a fi ceva mai puțin gravă decât estimarea inițială, analiștii economici cad de comun acord că iarna vine cu noi amenințări. În previziunile sale de toamnă, Comisia Europeană estimează că recuperarea economică se va realiza în pași lenți: după o contracție a PIB de circa 5,25% în 2020, speranțele sunt că economia își va reveni cu aproximativ 3,25% în 2021 și 3,75% în 2022.
Măsurile de blocare au avut deja un impact negativ asupra consumului, iar noul „lockdown” va „gripa” și mai mult fluxurile de aprovizionare, încetinind producția și exporturile.Consumul privat se va redresa cu greutate în așteptarea unor eventuale relaxări ale măsurilor de distanțare socială, posibil să survină abia în 2021 și 2022. Deficitul de cont curent va scădea prea puțin în 2020 comparativ cu 2019 și se așteaptă să crească din nou în următorii doi ani. Exporturile nete contribuie astfel negativ la creșterea economică din acest an și se preconizează că vor crește lent abia începând cu 2021, susținute de o redresarea treptată a comerțului global, în timp ce creșterea importurilor va fi reluată, reflectând astfel cheltuielile crescute ale consumatorilor.
După ce a început anul 2020 sub povara deficitelor gemene și în absența pandemiei, economia românească se confruntă azi cu o adâncire semnificativă a deficitului bugetar, deoarece efortul financiar public necesar pentru combaterea pandemiei și a crizei economice se adaugă tocmai derapajelor fiscale din trecut.
Comisia Europeană arată că rata șomajului în România va ajunge la aproape 6% în 2020 și va continua să crească și în 2021 din cauza reacției întârziate de recesiune a pieței forței de muncă. În 2022, șomajul se așteaptă să scadă din nou, dar totuși să rămână peste 5%. Analiștii Comisiei cred că inflația va scădea la 2,5% în 2020, în principal din cauza scăderii accentuate a prețurilor la petrol și va rămâne limitată pe parcursul 2021 și 2022.
Incertitudinea prelungită legată de direcția viitoare a politicilor publice din România ar putea reduce și mai mult încrederea și ar putea împiedica fluxurile de credite, afectând negativ și investițiile, și creșterea. Există un stres crescut legat de majorarea cheltuielilor cu pensiile publice și un stres și mai mare legat de deblocarea investițiilor strategice, deși există și speranța ca fondurile europene alocate României în cadrul facilității de recuperare și reziliență să ofere sprijin suplimentar investițiilor.
Nivelul de stres crește rapid în întreaga economie, după cum o arată și „Raportul săptămânal de tendințe și riscuri pe piețele financiare”, elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară, care face astfel o radiografie a evoluției principalilor indicatori macroeconomici și a indicilor bursieri, la nivel local și global. Stresul este prezent și în cadrul sistemului financiar european, în indicele Băncii Centrale Europene. Deteriorarea încrederii pe piețele financiare europene, dar și din SUA este exprimată și de indicii calculați de Bloomberg și de cei ai Bank of America Merrill Lynch, pe fondul îngrijorărilor privind efectele unui nou val de infectare cu noul coronavirus, în timp ce autoritățile naționale introduc noi măsuri de sănătate publică pentru a limita răspândirea virusului.
Citește pe Antena3.ro
Iată că nici iarna asta nu va fi ca vara, dar anul acesta nu frigul este cel care ne sperie: stresul sanitar și cel financiar și economic ne vor provoca durerile de cap.
