Efectul Hidroelectrica în companiile statului

HIDROELECTRICA, un măr considerat putred al economiei de stat, a devenit în doar trei ani cea mai profitabilă companie în care statul este acţionar majoritar. Intrarea în insolvenţă a companiei care deţine circa o treime – 6.300 MW - din puterea energetică instalată a ţării s-a dovedit soluţia salvatoare. Remus Borza a prezentat în emisiunea Sandrei Stoicescu, la Antena 3, o sinteză a evoluţiei de la pierderi de miliarde de lei la realizarea unui profit de 1,1 miliarde lei în exerciţiul financiar abia încheiat. ,,Băieţii deştepţi” au fost doar una din sursele de pierdere programată, cea mai vizibilă şi dezbătută pe larg, dar nu singura. Jocul de preţuri, mereu în defavoarea companiei, a produs un prejudiciu de 1,2 miliarde euro în şase ani, aprecia Borza. O altă supapă de scurgere a profiturilor prin cheltuieli greu de justificat au reprezentat-o contractele de retehnologizare. Centralele de pe Olt au intrat în revizii la doi ani de la punerea în exploatare, dar hidrocentrala de la Bicaz, cu o funcţionare de o jumătate de secol, a fost ocolită. Strategia de investiţii, scoasă complet din zona raţiunii economice, a văduvit compania de alte miliarde de euro. Intrarea puternică pe piaţa de energie, posibilă prin eliberarea de contractele împovărătoare, a fost calea directă de realizare a profitului record chiar în condiţii de debite reduse pe Dunăre.

Borza a propus, prin Hidroelectrica, un model. Managementul în companiile publice poate fi eficient, chiar mai eficient prin comparaţie cu sectorul privat, dacă sunt aplicate deciziile corecte, scoase de sub influenţa politică. Demersul Sandrei Stoicescu, de a aduce în primplan şi băieţii deştepţi de pe acea parte a baricadei care luptă pentru interesul real al companiilor strategice, merită extins pentru a înţelege nu doar de ce ne merge prost, ci mai ales să arătăm cum ne poate merge bine. Complexul Energetic Hunedoara a fost pus pe butuci. Cine preia să aplice acolo modelul Hidroelectrica?