Fără să beneficieze, săracii plătesc dezvoltarea imobiliară

Ce funcţii i se conferă mult căntatului "boom" imobiliar in perioada actuală?!

Ce funcţii i se conferă mult căntatului "boom" imobiliar in perioada actuală?! 1) de a oferi birouri luxoase multinaţionalelor şi altor companii străine care s-au instalat in Romănia şi care n-au găsit aşa ceva aici pentru că, in jumătate de veac de comunism, aceasta a constituit un aspect complet secundar şi ignorat; 2) de a pune la dispoziţia imbogăţiţilor tranziţiei şi unora dintre căştigătorii merituoşi ai perioadei noi locuinţe, conforme statutului pe care l-au dobăndit sau pe care-l doresc; 3) să extindă rapid spaţiile comerciale pentru expansiunea vănzărilor către populaţie, extindere finanţată prioritar de capitalul străin, pentru că expansiunea vănzărilor se face de firme străine pe bază de mărfuri străine, adică din import, din punctul romănesc de vedere.


Căteva concluzii sunt lesne de evidenţiat. "Boom"-ul are o componentă străină preponderentă. Nu doar finanţarea este asigurată de capitalul străin, dar şi beneficiarii sunt companii străine. Ciclul este aproape firesc. Pentru a-şi promova expansiunea, capitalul străin şi-o şi finanţează, adeseori şi constructorii fiind tot firme străine. Numai terenurile sunt din domeniul public romănesc, din păcate, vărăte in afaceri la preţuri derizorii cu concursul clientelar al decidenţilor din administraţia publică.


Partea "rezidenţială" este singura componentă romănească. In acest domeniu, "boom"-ul imobiliar are un caracter strict elitist. Beneficiarii sunt o mănă de oameni. Nu se construieşte - cel puţin deocamdată - decăt pentru bogaţi. Pănă şi de altfel foarte puţinele "locuinţe sociale" construite de primării nu sunt făcute decăt pentru bogaţii clienţi politici, căci au piscine, terase, garaje şi altele asemenea. Rămăne de văzut ce se va intămpla cu "boom"-ul imobiliar după ce imbogăţiţii tranziţiei vor fi "incartiruiţi" in noile cartiere rezidenţiale.


Că actualul "boom" imobiliar nu are caracter de masă este dovedit de multe alte aspecte. Urmărind profituri ameţitoare rapide, finanţatorii şi aşa-numiţii dezvoltatori nu se găndesc decăt la beneficiari de lux, clasa mijlocie nici nu este vizată şi ce să mai vorbim de păturile mai sărace! Proiecte rezidenţiale pentru aceste ultime destinaţii nici nu există şi nici nu se găndeşte nimeni la ele. La scară de ansamblu se construieşte de fapt puţin, in ciuda aparenţelor. Oferta imobiliară este mică şi, de aceea, cererea apare disproporţionat de mare. Ca urmare, preţurile in imobiliare cresc, inclusiv la apartamente in blocurile vechi de pe vremea lui Ceauşescu, unde continuă de fapt să locuiască grosul populaţiei urbane.


Statul - inţelegănd prin aceasta guvern, primării, prefecturi, intreprinderi
şi instituţii de stat - este un factor complet distructiv in domeniu. Alergănd după şpăgi şi alte feluri de foloase necuvenite, cei imputerniciţi din structurile de stat pun la dispoziţie pentru proiecte imobiliare, la preţuri de nimic, terenuri doar din zone scumpe (plombe, parcuri, alte spaţii verzi, retrocedări fictive sau măsluite). Statul nu intervine cu absolut nimic in imobiliar pe componenta infrastructurală socială (spitale, şcoli, săli de sport, bazine etc).


Altfel, funcţia socială a actualei dezvoltări imobiliare din Romănia este negativă. Populaţia beneficiază intr-o măsură derizorie de acest "boom", in timp ce plăteşte din greu costurile: terenuri prăduite, parcuri distruse, preţuri artificial crescute pentru procurarea de locuinţe sub standard, furturi private din avutul
public, afaceri şi şpăgi pe banii statului etc.