x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Faţa

0
Autor: Tudor Octavian 09 Dec 2010 - 19:46

Când nu mai pridideşte cu treaba, domnului Chiriloiu îi cade pur şi simplu faţa. Are o mutră de om care se duce la spânzurătoare. Domnului Chi­riloiu afacerile îi merg bine. Uneori nu mai dovedeşte cu strânsul banilor, şi atunci faţa lui, a naibii faţă!, seamănă cu a unuia care trebuie să dea bani. Aşa sunt unii, le plângi de milă, dar, când îi întrebi ce li s-a întâmplat, îţi răspund ca şi cum i-ai trezit din somn: Ce să mi se întâmple? Nimic. Mi-e foarte bine! Chiar bine de tot.

S-ar putea spune că faţa domnului Chiriloiu are o viaţă a ei, dife­rită de a persoanei. Într-una din dimineţile când a decis să mai meargă şi pe jos, ca să-şi pună muşchii în mişcare, faţa domnului Chiriloiu arăta, ca să spunem lucrurilor pe nume, ca dracu’. Puteai să juri că nu se duce să ia bani din cinci locuri, ci la cinci înmormântări de-ale lui. În drum, domnul Chiriloiu e oprit întâi de un ins mărunt, transpirat şi negricios, căruia chipul omului de afa­ceri îi pare insuportabil de trist. Domnului Chiriloiu îi trebuie un timp ca să înţeleagă care-i treaba. Lasă, bre, îi spune mititelul, că trece toate. Şi ce dacă alţi-s bogaţi... Face şi ei cancere. Ce, crezi că-s fericiţi? Ia-o mai uşor, bre, nu mai fi aşa amărât, că vin şi zile mai bune. Hai, capu’ sus. Să te văd zâmbind!

O stradă mai încolo, un cerşetor îi face semn să se apropie. Până să bage domnul Chiriloiu mâna în buzunar ca să-i dea omului câţiva lei, se trezeşte că acesta i-a şi umplut pumnul cu mărunţiş. Ia de aici, să ai ce duce acasă, îi şopteşte complice milogul, şi nu mai face mutra asta, că sperii lumea. Azi n-ai, mâine o să ai. Asta-i viaţa! Ce, crezi că eu n-am trecut prin ce treci tu? Dacă vrei, te las să cerşeşti niţel mai încolo, numai să nu te mai văd atât de prăbuşit.

De ruşine, domnul Chiriloiu ia mărunţişul şi schiţează un zâmbet. Mai bine nu l-ar fi schiţat. Mai ruman, îi spune un turc care vinde chebab, tu tare supărat. Cine supărat tare la tine? Tu supărat de foame. Ia de la turcu chebab. Allah e mare. Allah vede la tine şi mâine găseşte serviciu la tine. Domnul Chiriloiu nu mai înţelege nimic. Dacă se mai opreşte din drum ratează întâlnirile, pierde o groază de bani. Orice bancher care i-ar vedea faţa ar şti cât riscă să piardă. Căci asta scrie pe fruntea domnului Chiriloiu: bani, bani, bani.

Numai că oamenii care-l opresc ca să-l ajute şi să-i spună o vorbă bună nu ştiu să citească. Ei se uită la faţa persoanei. Iar faţa domnului Chiriloiu spune că n-ar fi trebuit să plece de acasă pe jos. Înapoi n-are cum să se întoarcă. Taxiurile sunt toate pline şi nu opresc, iar lumea începe să se adune în jurul lui ca la mort. Nu vedeţi ce faţă are, strigă o femeie cu doi copii în braţe şi cu unul de mână, să cheme careva salvarea. Asta nu-i faţă de ieşit pe stradă. Stai acasă, omule, îţi iei medicamentele, nu umbli să sperii oamenii.

Un binevoitor îi pune domnului Chiriloiu o oglindă sub nas să vadă dacă mai respiră. Ce oameni ciudaţi, îşi spune domnul Chi­riloiu privindu-şi faţa, ce-or fi găsit la ea? Domnul Chiriloiu are toate motivele să se mire. Doar e faţa lui obişnuită când se duce să adune bani de la datornici.

Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de