Fata nevazuta a noului cod fiscal

Inceputul de an 2005 a creat o efervescenta in viata economica si politica a tarii prin modificarea Codului Fiscal.

Acest lucru a starnit nemultumire in randul mediului de afaceri prin revenirea la o practica mai veche: instabilitatea legislatiei fiscale. Pe langa dublarea impozitului pentru intreprinderile mici si mijlocii, precum si dublarea impozitului pe dividende, la acea data nimeni nu banuia ca "bucuria" cotei unice va aduce dupa sine noi majorari de impozite si taxe care vor afecta, in perioada anilor care urmeaza, dezvoltarea unor segmente inca nedezvoltate cum sunt: piata de capital si economisirea.

La numai doua luni de la modificarea Codului Fiscal (decembrie 2004), apare o noua modificare a acestuia, contrar legislatiei in vigoare, care vine si instrumenteaza o majorare fara precedent a impozitelor indirecte: accizele la benzina si motorina, impozitul pe dobanda, pe tranzactiile imobiliare, precum si impozitarea castigului din operatiunile de pe piata de capital. Multi vor spune ca deja stim aceste lucruri, ca ele fac parte dintr-o noua filozofie fiscala si ca aceia care le-au pus in practica vin de fapt sa reglementeze o zona neimpozitata cum trebuie, vin sa aduca mai multa ordine si disciplina.

Este deja cunoscut faptul ca acest tip de abordare a fost motivat de catre guvernanti, ca de fapt acestia actioneaza chiar impotriva propriilor interese si ca vor avea de suferit doar "cativa speculanti pe bursa" care, pana in prezent, au castigat averi foarte mari.

Pe langa faptul ca este imoral sa actionezi pe o piata reglementata tinand cont de propriile interese personale, noul Cod Fiscal aduce dupa sine un profund dezechilibru in ceea ce este posibil sa se intample in perioada anilor care urmeaza. Ne pregatim sa introducem fondurile private de pensii, cu o participare larga si caracter obligatoriu pentru un segment al lucratorilor din economia romaneasca. Ne pregatim sa introducem schemele ocupationale de pensii, care, impreuna, vor angrena sub o forma sau alta cel putin 3-4 milioane de oameni. In practica internationala, cel putin 20% din activele acestor fonduri vor trebui sa fie tranzactionate pe piata de capital. Este clar ca, drept urmare a acestor masuri, beneficiile obtinute din investitii vor fi mult mai mici decat cota de 16%, cu care urmeaza sa fie impozitate acestea incepand cu 1 ianuarie 2006 si, in mod corespunzator, pensiile viitoare vor fi drastic diminuate. Este clar ca un asemenea tip de abordare a Codului Fiscal, prin nesocotirea unor evolutii viitoare ale pietei de capital, arata, pe de o parte necunoastere, iar pe de alta parte, nepasare fata de viitorii pensionari ai acestei tari, ale caror venituri sunt subdimensionate fata de cerintele zilnice.

In acest fel, masura aprobata de curand, aparent lipsita de impact, va afecta nivelul de trai al oamenilor si nivelul de protectie sociala de care acestia au nevoie. Flagrant este faptul ca nimeni in aceasta lume nu impoziteaza de doua ori contributiile capitalizate pentru pensii! In fuga pentru a aduce la buget cat mai multe venituri, se uita de oameni, de implicatiile pe care aceste masuri le vor crea in viitor. De fapt, arata un dispret fata de patura cea mai vulnerabila a Romaniei de azi si de maine, pensionarii. Bulgarii si croatii nu impoziteaza deloc aceste castiguri, tocmai pentru a apara veniturile pensionarilor lor si pentru a le crea un surplus pecuniar pentru o viata mai buna. Totodata, majoritatea tarilor OCDE impoziteaza doar beneficiile si nu si castigurile de pe piata de capital a acestora. Vedem ca, in ultimii patru ani, acest segment fragil numit piata de capital incepuse sa se maturizeze si sa fie pregatit pentru primirea fondurilor de pensii. O data cu anuntarea masurilor din Codul Fiscal, asistam de o buna bucata de vreme la o deteriorare accentuata a acesteia, la o frica de a mai investi si, nu in ultimul rand, la o apatie de participare in tranzactiile care au loc zilnic.