x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

FMI ne trimite în Rusia

2
Autor: Ionuț Bălan 10 Ian 2013 - 14:23
Fondul Monetar Internaţional recunoaşte într-un raport semnat Olivier Blanchard şi Daniel Leigh, că au avut loc “erori” în prevederea impactului pe care măsurile de austeritate l-au avut asupra economiilor europene. FMI militează pentru mai puţine tăieri bugetare în Grecia, însă, cel mai probabil, şi-a dat seama că o continuare a austerităţii ar pune pe butuci economia Spaniei - una dintre cele mai mari din UE.

România, din păcate, este una dintre “victime”. Ea se află într-un acord cu Fondul, iar măsurile de austeritate luate deja, produc efecte. Cu alte cuvinte, pentru că am majorat TVA, CAS şi taxele pe proprietate, economia a “îngheţat”. Nu cum se întâmplă cu Polonia, care nu a vrut să aibă de a face cu FMI.

Scriam în Săptămâna Financiară, în ianuarie 2009, că pentru a nu se apela la un acord cu FMI e necesară restructurarea companiilor deţinute de stat în anumite sectoare, cum ar fi cel energetic, şi vinderea de pachete de acţiuni către sectorul privat. Din nefericire, Guvernul Boc nu a avut curajul să meargă pe această cale şi a preferat împrumuturile şi expertiza FMI. Polonia, în schimb, s-a finanţat din vânzare de pachete de acţiuni, prin intermediul bursei. În vremea în care preşedintele Băsescu perora că statul trebuie să devină cel dintâi investitor, guvernul polonez considera că acesta trebuie să aibă o prezenţă cât mai redusă în economie. Şi nu doar Polonia s-a “lepădat” de Fondul Monetar Internaţional, ci şi Bulgaria, unde cota unică de 10% o face să semene cu un paradis fiscal. Ce să mai discutăm de Rusia, unde s-a mutat Gerard Depardieu şi ameninţă că va pleca Ilie Năstase?!

Iar o evoluţie pozitivă nu a avut loc doar în ţările emergente care au refuzat tratamentul FMI. Suedia e exemplul favorit când cineva încearcă să argumenteze o creştere de impozite pentru a susţine un “stat social”, dar acum ţara nordică a luat o decizie “inedită” pentru a ieşi din criza economică. A tăiat taxele!

Suedia a răspuns la recesiune altfel decât Ungaria, Grecia sau Spania, iar Comisia Europeană a avertizat-o că “experimentul” său va sfârşi în lacrimi. Numai că statul scandinav a avut una dintre cele mai rapide creşteri din lumea occidentală. Impozitul pe profit a scăzut, impozitele pe muncă s-au micşorat şi ele, în paralel cu majorarea pragurilor de la care se taxează veniturile. Rezultatul a fost că Suedia a depăşit Statele Unite în topul competitivităţii.

Problema României se reduce practic la faptul că managerii săi nu s-au priceput să vină cu soluţii şi atunci au apelat, pe nemestecate, la reţeta dr. FMI. Acum însă, când Fondul vine şi spune: ”Am greşit!”, e greu de zis a cui e răspunderea, a politrucilor costumaţi în economişti, ori a supraorganismului? Oricum ar fi, în acest context, al schimbării de paradigmă la FMI, dacă noua guvernare consideră că vine cu o schimbare de management, un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional ar fi mai mult de dorit decât de evitat.



Ştiri din .ro


Serviciul de email marketing furnizat de