Aşadar, putem să "defilăm" şi noi în plutonul autorizat de ONU să rezolve cazul extrem de grav din Libia cu ce avem. Abia acum am ajuns să înţelegem de ce am cumpărat fregate. Aceste nave de luptă pot să acţioneze timp îndelungat departe de bază şi în condiţii meteorologice nefavorabile. Nenorocirea, tot girată politic, este că şi această achiziţie a fost cu cântec. Cazul de corupţie, care ar ascunde, conform anchetei din Marea Britanie, comisioane încasate de unul sau doi politicieni români nu este nici acum încheiat. Din această cauză şi pentru că la Bucureşti nu s-a dorit clarificarea situaţiei, starea actuală operaţională a celor două fregate este la limita posibilă. În sensul că faza a doua a echipării fregatelor, care însemna dotarea cu sisteme de foc moderne, a îngheţat la mal. Dilemele neexecutării acestei faze au constat în sperietura că BAE Systems, compania britanică producătoare a fregatelor şi cea pe mâna căreia s-au produs acuzaţiile de corupţie, ar strica blazonul politic al celui care-ar promova o asemenea variantă. Apoi, la apariţia unor alţi actori interesaţi de furnizarea soluţiilor pentru faza a doua, şi francezi de origine, dilemele s-au accentuat. Oficial, nu s-au găsit bani.
Până la urmă, ca să contăm şi noi în ecuaţiile de securitate internaţională, fregata "Ferdinand" va pleca în Marea Mediterană. Bineînţeles că strategii care conduc operaţiunile acolo ne vor amplasa fregata într-un sector care să corespundă capabilităţilor ei de manevră şi puterii ei de foc, iar România va apărea în statistici că este un contributor al păcii mondiale, fiindcă are în zonă peste 200 de militari. Poate că politicienii conştientizează în acest moment că în problema securităţii, vitală pentru desfăşurarea oricăror activităţi economice şi sociale, nu se poate cârpi la nesfârşit.
Citește pe Antena3.ro