Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Când stai numai la tine în ţară, zicalele de genul "Româncele sunt frumoase", "Englezii mănâncă prost" sau "Nemţii sunt distanţi" îţi par prejudecăţi şi palavre naţionaliste. După ce cunoşti mai multe ţări, înţelegi că tot folclorul acesta are o bază, că om fi noi ultimii din Europa în multe privinţe, însă româncele sunt frumoase.
Nu există etnii urâte, cum nu există nici ţări urâte. Totuşi, la câteva popoare, bărbaţii şi femeile au o definiţie a trupului atât de provocator armonioasă, încât e o chestiune de bun-simţ să le elogiezi înfăţişarea. În Tunisia, bunăoară, bărbaţii zvelţi, respirând vitalitate şi având feţele sigur desenate, fac majoritatea. Thailandezele, chiar şi la bătrâneţe, sunt marcat feminine, cu o tipologie de neconfundat, dar de neconfundat în registrul delicateţei şi al graţiei. Ceea ce, de pildă, nu se poate spune despre canadience, ţara în care obezitatea e o mare grijă de stat. Mă întrebam la Florenţa unde se ascund frumoasele care fac faima filmelor italiene, iar răspunsul pe care mi l-a dat un localnic m-a lămurit: frumuseţile Italiei nu se plimbă toată ziua pe străzi şi nu circulă cu autobuzul. În România noastră, până apucă să se împlinească, să fie copleşite de necazuri şi să uite că-s femei, frumoasele sunt la tot pasul, mândre de condiţia lor, de impresia pe care o produc la bărbaţi. Frumoasele pot fi admirate pe stradă. E greu de povestit chipul tipic al româncei — ca la englezoaice sau nemţoaice, unde există tipare genetice recognoscibile. Atuul frumuseţii, ca fenomen, la românca tânără e varietatea fizionomică. Româncele nu-s frumoase într-un singur fel. Sunt frumoase în toate felurile. Forfoteala raselor în spaţiul balcanic a selectat mai ales excelenţele.
În Franţa, unde autohtonii nu s-au încrucişat la întâmplare cu imigranţii, femeile se resimt de devitalizarea gintei. Ştiind ce vulnerabilă e orice generalizare de acest gen, revin şi spun: româncele nu-s mai frumoase ca femeile altor neamuri, dar, chiar şi la o primă impresie, frumoasele noastre-s mai multe decât frumoasele altora. N-aş îndrăzni să afirm că femeile din cutare ţară sunt urâte. E destul să observ că pot spune orice despre ele, dar nu şi că-s nişte frumuseţi.
Un om de afaceri francez, pe care l-am cunosut într-un aeroport, a ţinut să-mi spună ce crede el despre România. Având interese mari în ţara noastră, observaţiile sale erau judicioase şi niciodată jignitoare. Dumneavoastră, românii, a zis el la un moment dat, aparent fără nici o legătură cu chestiunile administrative despre care discutaserăm până atunci, aveţi o clasă muncitoare feminină de foarte mare calitate. Româncele cu care lucrează firmele noastre sunt mai bune în toate privinţele decât bărbaţii. Pentru România, e o şansă. L-am întrebat pe francez în ce constă calitatea, iar răspunsul său a fost lipsit de echivoc: Sunt deştepte, frumoase şi harnice. Poţi să te bazezi pe buna lor credinţă.
Citește pe Antena3.ro
