Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
In Parlament, ziua de luni inseamna gongul final la spectacolul jalnic pe care Basescu si acolitii lui din PDL, dar, din nefericire, si din institutii fundamentale ale statului, cum sunt Curtea Constitutionala sau Consiliul Superior al Magistraturii, l-au dat cu ocazia referendumului pentru demiterea presedintelui. Adica a celui care, de opt ani, terfeleste Constitutia si legile tarii, ridiculizeaza Forul legislativ suprem al tarii si Guvernul, ignora principiile separatiei puterilor in stat si, mai ales, uzurpa suveranitatea poporului, impunand o politica economica si sociala dezastruoasa.
Si de asta data, Basescu a jucat la cacealma, anuntand initial ca se va bate pentru fiecare vot, pentru ca, dupa ce premierul Ponta s-a lasat pacalit si a acceptat un aberant cvorum de participare, cedand si unor inadmisibile presiuni externe din partea camarazilor din PPE ai lui Basescu, acesta sa schimbe brusc macazul si sa determine boicotarea referendumului. Dar chiar si in aceste conditii, alegatorii s-au pronuntat covarsitor pentru demitere: cele 7,4 milioane de voturi DA, plus milionul care a optat pentru NU au depasit substantial 50%+1 din electoratul real, iar nu din cel umflat cu peste 2 milioane, pe care sase judecatori CCR (unii cu o cariera subtirica si indoielnica, altii santajabili), sfidand bunul-simt si adevarul demografic si statistic demonstrat, l-au luat in considerare, reabilitandu-l pe Basescu.
In principiu, in plenul Parlamentului se va consuma un jenant episod pur formal. Un reprezentant al CCR, probabil chiar Augustin Zegrean, omul de casa al lui Basescu, va citi hotararea CCR, deputatii si senatorii luand act pe muteste, prin simpla prezenta, iar presedintele de sedinta va trimite hotararea la Monitorul Oficial. Ramanand ca, imediat dupa publicare, coloana de sepepisti sa-l duca pe Basescu, in sunet de claxoane, sirene si trambite triumfale, la Cotroceni. Umilitoare si revoltatoare procedura - tipica mai curand unei monarhii absolute sau unei dictaturi, nu unui stat democratic, de drept - prin care practic e calcata in picioare suveranitatea poporului. Pentru ca asta a fost manopera prin care Basescu si ai lui au organizat, impotriva legii, boicotarea referendumului. Si asta e si reducerea la tacere a senatorilor si deputatilor.
Senatorul liberal Ioan Ghise facea o demonstratie, seducatoare in sine, dar nu cred ca si fezabila, potrivit careia, constatand aberatiile si abuzurile cuprinse in hotararea CCR, Parlamentul, care are dreptul de a stabili "calea de urmat", ar putea constata ca, prin cele 7,4 milioane de voturi, Basescu e demis. Repet, nu cred ca se va intampla asa. dar asta nu inseamna ca citirea hotararii CCR nu poate si nu trebuie completata, in aceeasi sedinta, cu o dezbatere parlamentara responsabila si severa a derapajelor de la principiile democratice, a subminarii credibilitatii externe a Romaniei la care, pentru interesul personal al lui Basescu, s-a dedat cu nerusinare zgomotoasa si patata sa camarila.
"Luand act" pur si simplu, fara nici o reactie, Parlamentul ar lasa impresia ca inca nu a scapat de sindromul Basescu, presedintele care, cateodata, bifand formal respectarea obligatiilor sale constitutionale, venea cateva minute in Parlament, cuvantand scurt, batjocoritor: "Am de gand sa fac un referendum, dar Constitutia zice ca trebuie sa consult in prealabil Parlamentul. Considerati ca v-am consultat". E drept, pe atunci 90% din electorat inca nu-l voia dat afara.
