Greve nemțești și proteste românești

Germania este sub presiunea unor greve de amploare. Puternicul sindicat IG Metall, cu aproape 4 milioane de membri, a hotărât încetarea lucrului după eșuarea negocierilor cu patronatele. 250 de uzine opresc producţia pentru 24 de ore, cea mai afectată ramură fiind industria auto. Pierderile sunt estimate la sute de milioane de euro. Care sunt revendicările sindicatului? O creștere cu 8 la sută a salariilor și reducerea săptămânii de lucru la 28 de ore, fată de 35 de ore în prezent. Așadar, industria manufacturieră, care asigură baza exporturilor Germaniei, ar urma să aibă un program de trei zile pline de lucru, de 8 ore, luni-miercuri, și o zi scurtă, joia, de 4 ore. Patronatele au acceptat o creștere salarială de 6,8 la sută, dar nu vor defel introducerea weekend-ului prelungit în condițiile lipsei acute de forță de muncă. Liderii sindicali cred că vor câștiga meciul cu patronatele până în 8 februarie, când toată Germania intră în carnaval. Până atunci nu este sigur dacă doamna Merkel va putea forma un guvern cu social-democrații, dar nimeni nu se impacientează că țara nu a reușit să închege o formulă executivă după mai bine de patru luni de la alegerile din septembrie 2017. Nu sunt demonstrații în fața cancelariei din Berlin împotriva ,,ciumei roșii” pe care Merkel o invită să preia portofolii grele, pe care le-au gestionat și până acum, la Externe sau Apărare. Ciudat, tancurile rusești nu pândesc la Poarta Brandenburg.

În România, protestele de stradă, pornite imediat după alegeri, au un caracter clar politic. Nimeni nu a avut revendicări economice, nici lefuri mai mari, nici pensii sporite. Le-a dat Guvernul bugetarilor, iar mărirea salariului minim a fost un prilej pentru patroni să-și trimită angajații în Piața Victoriei pentru a bloca Ordonanța 13. De un an, mișcarea #rezist, sprijinită de Klaus Werner Iohannis, nu a formulat cereri în domeniul economic, ci s-a fixat pe legile Justiției. După ce acestea vor trece, obiectivul protestelor, ediția de primăvară-vară, spre ce se va îndrepta?

Diferența dintre grevele din Germania și protestele din România este evidentă. Nemții sunt pragmatici, vor bani mai mulți și timp liber extins; rezistenții noștri nu vor ceva în plus la leafă, ci găsesc cum să-și umple timpul în weekend. Unii își pun mușchii în mișcare, preiau din rețetele lui Zelea Codreanu marșurile lungi și sloganurile antibolșevice.