Grupă cumsecade pentru români în preliminariile CE

Pretendentele la turneul final al CE din 2012 au fost repartizate pe grupe. Nouă la număr. Palatul Culturii şi Ştiinţei din Varşovia a găzduit ceremonia tragerii la sorţi şi, implicit, toată floarea cea vestită a fotbalului european. Românaşii noştri, ca de obiciei, au reprezentat cea mai perpelită categorie de participanţi la eveniment. N-avem încotro! Consumăm la greu frământări şi emoţii fiindcă frecventăm zona unei mediocrităţi persecutate de incertitudini. Echipele grele ale Europei n-au decât să evite accidentele, surprizele neplăcute, indiferent de compania pe care sorţii le-o hărăzesc. Nici micuţii conştienţi de faptul că menirea lor este doar aceea de a ţine bâzul competiţiei nu consumă prea mari emoţii. Dacă din întâmplare au să realizeze ei vreo năsărâmbă cu etichetă de mare surpriză, o vor trece în palmares cu dragă inimă. Pe muchie de cuţit îşi joacă soarta în preliminarii concurenţii dintre ape. Adică noi ăştia cu pretenţii de locul doi spre trei. Sau şi mai jos când ne împleticim prosteşte.

Oleg Blohin a plasat România în Grupa D, alături de Franţa, Bosnia, Belarus, Albania
şi Luxemburg. Venim în această ordine de pe ultimul loc al celei de-a doua urne valorice şi, având în vedere antecedentele, nu avem a ne plânge. Grupa mi se pare a fi una chiar foarte cumsecade. Aprecierea se bazează pe evaluarea aproximativă a momentului şi a trecutului apropiat.

Evaluare care, deocamdată, mai susţine cât de cât ipoteza că ne putem juca şansele pe cont propriu. Că mai avem potenţial să ne croim singuri soarta, fără a cerşi favoruri căzute din cer. Până la debutul oficial al preliminariilor mai avem însă un drum de parcurs. Iar poziţia de pe care Naţionala va lua startul în competiţie va depinde şi de ceea ce se va întâmpla pe acest parcurs.

Aş vrea să cred că Răzvan Lucescu şi-a limpezit deja gândurile, că a triat informaţiile despre jucătorii pe care i-a folosit până acum şi despre cei care i-au intrat în colimator, că a gândit concret o strategie capabilă să împroprietărească Naţionala cu forţă competitivă.

Pariorii ne situează pe locul trei în grupă, după Franţa şi Bosnia. Cotele de transfer ale jucătorilor reprezintă un alt criteriu care ne plasează pe acelaşi loc. Speculaţiile comentatorilor oscilează şi ele, subiectiv şi partizan, între marea şansă a românilor şi marele ghinion cu care ne-ar fi împovărat sorţii. Cu Franţa am fraternizat în indecizia unor egaluri care nu mai pot fi luate în calcul. O altă Românie va juca cu o altă Franţă şi numai dacă vom fi inteligenţi în joc putem să ne împărţim punctele cu o echipă evident superioară. Aura bosniacilor, în schimb, este croită din clişeele reminiscenţelor sârbeşti. Doar cei laşi caută deja scuze în astfel de poveşti. Dacă ne vom lua la trântă cu bosniacii, nu avem nici o şansă. Reuşita va fi a noastră numai dacă vom juca fotbal adevărat. Reuşita va fi a lui Răzvan Lucescu dacă va renunţa să mai dea replici cârcotaşilor şi dacă îşi va asuma tăcut responsabilitatea examenului de maturitate pe care îl are de susţinut.