Începe. În sfârşit începe. El, campionatul nostru cel de toate zilele, se transferă din lucrătura minţii pe terenul de joc. Sau, mă rog, şi pe terenul de joc. Pentru că de lucrătura bolnavă, cea la care făceam referire, nu cred să scăpăm, din păcate, vreodată.
Începe. În sfârşit începe. El, campionatul nostru cel de toate zilele, se transferă din lucrătura minţii pe terenul de joc. Sau, mă rog, şi pe terenul de joc. Pentru că de lucrătura bolnavă, cea la care făceam referire, nu cred să scăpăm, din păcate, vreodată. Dimpotrivă! Comentariile care însoţesc debutul în noul sezon demonstrează că producţia de inepţii pe cap de povestitor al fotbalului este tot mai îmbelşugată. Stocul transferurilor-bombă a fost epuizat. Decapitarea antrenorilor a trecut şi ea în istorie. În trend au intrat blaturile. Ele se mai fac. Despre cele reale nu vom afla însă prea uşor. Sunt lucrate de meseriaşi, care asigură o discreţie greu de penetrat. Cum? Una dintre metodele pitelii este aceea de a da de lucru fraierilor. Găseşti omul potrivit, îi livrezi făcătura blatului imaginar şi îl laşi să dea foale zvonului care captează atenţia galeriei. Între timp, şmenarii fac jocurile la umbra nebăgării de seamă. Afacerea merge pe principiul conform căruia totul are un preţ. Până şi prostia are preţul său.
Walt Disney spunea cândva că absolut totul în lumea asta poate fi cumpărat cu bani, în afară de datul din coadă al câinelui. Creatorul fabuloasei lumi a animaţiei avea tot dreptul să dea asemenea verdicte. Genialitatea creatorului îşi are originea tocmai în capacitatea incontestabilă de a descifra tainele care guvernează lumea necuvântătoarelor. Mâna talentată în desenul animat, fabula subtilă şi ideea strălucită a personificării nu au fost decât accesorii prin care s-a materializat opera. O operă pe care Walt Disney a lăsat-o urmaşilor fără instrucţiuni de utilizare. Înţelege fiecare după posibilităţi.
Trăim repede. Mult prea repede pentru a mai avea timp de fabulă şi de morală. Filmele lui Walt Disney au devenit desuete. Nemuritoarele personaje şi-au luat serviciu în Disneyland. O lume a afacerii prospere. Pe care doar copiii, în candoarea lor, o mai privesc ca pe o ironie a realităţii de-afară. Contribuabilii maturi, făptaşi şi complici ai alterării din Pithecanthropusland, nu-şi pierd vremea cu astfel de fineţuri după ce s-au antrenat cu Bat-Man, Spider-Man sau Stupid-Man. Ei au negociat şi chestia cu datul din coadă. Au dresat câinii, transformându-i în gudurăi. O singură fisă introdusă unde trebuie şi terminalul gudurăului se transformă în perpetum-mobile.
Trăim în Pithecanthropusland şi vizitele în Disneyland nu ne mai salvează. Negociem conştinţe, defrişăm caractere, fertilizăm buruieni.