Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La începutul acestei săptămâni, firmele trebuiau să achite prima “tranşă” din impozitul pe construcţiile speciale. Acesta e o taxă pe proprietate, iar proprietatea mai mereu se impozitează când se majorează economisirea. În 2009, de pildă, Banca Naţională a stimulat creşterea depozitelor populaţiei pentru a compensa lipsa economisiriilor de import şi a se finanţa deficitul bugetar uriaş, de 9% din PIB. Dar ştiţi ce a făcut Guvernul Boc în anul următor? S-a gândit că mai bine să le ia de tot banii oamenilor, cu impozite, decât să-i împrumute. Aşa că a indexat taxele pe proprietate cu inflaţia din ultimii trei ani. Dar o metodă la fel de “ingeniosă” a găsit şi Guvernul Ponta, care a arătat că nu doar taxele pe proprietate se pot indexa cu inflaţia, ci şi cursul de schimb utilizat la calculul accizelor. Iar după ce economisirile populaţiei au dat semne că sunt bine “erodate” de taxe pe proprietate şi accize, şi că degeaba le-a stimulat politica monetară, firmele s-au pomenit că au mai puţină desfacere, rămân cu capital excedentar şi se duc să-l depună la bancă. Nicio problemă însă, când se măresc economisirile companiilor se inventează o taxă şi pentru proprietăţile lor. Astfel a apărut impozitul pe construcţiile speciale.
Din câte se vede, deşi construcţiile în discuţie sunt active productive, nu se taxează business-ul, ci deţinerea lor. Şi întrebarea e dacă s-ar face o firmă separată, care ar închiria construcţiile speciale celor ce le utilizează, chiriile ar trebui dimensionate în funcţie de mărimea impozitului? Iar dacă banii obţinuţi din chirie ar fi mai puţini decât valoarea taxei ce se va întâmpla? Compania va intra în faliment? Şi după faliment cine să-i cumpere activele care se execută? Oare de asta a intervenit consilierul primului ministru, Dragoş Andrei, care a atras atenţia că impozitul trebuia mai bine pregătit şi discutat cu mediul de afaceri, întrucât sunt speţe pe care iniţiatorii nu le-au avut în vedere? Iar exemplul cu reactoarele de la Cernavodă, l-a dat pentru a arăta că Nuclearelectrica n-are cui să le vândă dacă taxa o bagă în faliment?
Un alt aspect e acela că dacă cineva vrea să-şi reinvestează profitul într-un activ, care, ulterior, devine special, constată că deşi câştigă pe o parte, pierde pe cealaltă. Şi pentru a nu i se întâmpla una ca asta face investiţia pe o firmă, unde beneficiază de neimpozitarea profitului reinvestit, iar apoi vinde construcţia unei alte companii din grupul său, la un preţ modic. După care, eventual, poate să declare falimentul ultimei entităţi. Acesta să fie motivul pentru care ministra finanţelor e preocupată de negocierea ratelor de transfer intragrup?
Din păcate, măsuri din acestea, de a taxa economisirile populaţiei ori capitalul firmelor, şi nu business-ul, s-au tot luat. La un moment dat s-a pus problema ca după impozitarea profitului, dividendelor şi a proprietăţiilor cumpărate din venitul deja impozitat să se taxeze şi totalul, averea - cu 1,25%. Respectiva taxă se vede însă că a fost înlocuită cu impozitarea averii companiilor cu 1,5% şi verificarea a 2.000 de români cu averi mari.
Citește pe Antena3.ro
