Imunitatea dulăilor

Pripită şi chiar hazardată ricana de ieri, din conferinţa de presă, a lui Victor Ponta, care, inclusiv prin tonul excedat, dădea impresia că el (ca şi alţi pesedişti, nu doar portocaliii) ar fi un partizan al întăririi imunităţii parlamentarilor, în situaţia arestării sau percheziţiei în dosare penale. "Să înţeleg că în ţara asta doar parlamentarii pot fi arestaţi fără probe?", a zis Ponta, vădit iritat de reacţia negativă a societăţii civile şi a mass-media faţă de intenţia ca parlamentarii să fie securizaţi printr-un şanţ antitanc, iar probele, secrete în faza de început a anchetei, să se afle la dispoziţia tuturor.
De unde şi până unde, hodoronc-tronc, zorul ca noul Parlament să facă urgenţa nr. 1 din construirea unui zid de apărare? N-aş spune că useliştilor le e frică de propriile dosare. Aflaţi de 8 ani (pesediştii), respectiv 4 ani (peneliştii) la distanţă de borcanul cu miere bugetară şi de contractele oneroase, nu prea au, deocamdată cel puţin, de ce să le fie teamă. Atunci?  Te pomeneşti că e la mijloc vreo înţelegere pe sub masa de la Cotroceni sau de altundeva, prin care imunitatea aleşilor să fie un scut pentru foştii guvernanţi, dintre care unii s-au strecurat târâş-grăpiş în Parlament şi asupra cărora atârnă sabia unor fraude şi abuzuri însumând miliarde de euro?

M-aş fi aşteptat ca luni dimineaţa premierul Ponta să fi reluat o constatare rostită cu jumătate de gură acum două săptămâni: "Nici un ecou (de la DNA - n.n.) la plângerile penale privind Poşta, Hidroelectrica, Oltchim, Agenţia pentru achiziţii publice, CNAS". Pentru că, vorba unui clasic în funcţie, "acolo sun banii dv", în filele acelor dosare apar şi numele unor dulăi care se vor acum vaccinaţi, să nu facă guturai prin arest. Dar, apropo de imunitate, să nu o uităm pe aceea a preşedintelui ţării, aşa cum o citeşte deandoaselea procurorul general a.i. Daniel Morar. Adică acela care, ca şef la DNA, propulsat de Monica Macovei şi uns de Băsescu, a pus la murat dosarul Flota. Mai închizând, tot sub pretextul imunităţii, un dosar în care T.B. era reclamat că a pălmuit un avocat, Daniel Morar a invocat iarăşi, deunăzi,  aceeaşi falsă imunitate.

Omul ori citeşte pe dos Constituţia, ori e de rea-credinţă. Pentru că (art. 72, alin.. 1) "Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului", după cum (art. 84, alin 2) "Preşedintele României se bucură de imunitate. Prevederile  articolului 72, alineatul 1, se aplică îm mod corespunzător". Cred că un student în anul I, trim. I, ar vedea lesne că imunitatea prezidenţială se referă exclusiv la prestaţia politică. Nu la corupţie, agresiuni verbale şi fizice sau alte violenţe, violuri, abuzuri ori, de ce nu, posibile crime. Absolutizarea invulnerabilităţii titularului de la Cotroceni probabil că i-a fost încă o dată stimulată lui Morar de respingerea, cam în aceeaşi zi, a candidaturilor pentru noi şefi la Parchetul General şi la DNA. Selectaţi dintre puţinii care s-au înscris, mulţi alţii, profesionişti remarcabili, ţinându-se departe de strucuri duhnind a influenţă politică.