Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Stejarii i-au adăpostit pe românii izgoniţi de hoardele năvălitoare, care le dăduseră foc caselor, le-au împrospătat speranţa cu aerul pur al frunzelor, ca să se întoarcă la vatra lor. Stejarii cu desişul lor au găzduit oştenii viteji care, apărându-şi glia, au atacat deştept armatele cotropitoare mult superioare la Călugăreni, Podul Înalt, Rovine. Codrul e frate cu românul. Prin codrii Ipoteştilor îşi purta paşii şi genialitatea băieţandrul Eminescu. Prin pâlcul de arbori se jucau copilul Ştefan şi tovarăşii lui, imitau răzeşii în luptă dreaptă, l-au legat pe unul dintre băieţi, tocmai când năvăleau tătarii, oşteni moldoveni cu zor mare l-au ascuns pe viitorul domnitor, dar l-au uitat pe băieţelul legat de stejarul din Borzeşti şi l-au ucis barbarii. Legenda aşa povesteşte, Ştefan cel Sfânt l-a răzbunat peste ani pe prietenul omorât şi i-a decimat pe cotropitorii tătari. Prin pădure se plimba Amza Pellea în pauzele de filmare, dădea cu iubire la o parte ramurile arborilor şi se minuna: “Pe aceste poteci a călcat un dac de neîngenuncheat”. Din ram de stejar şi-a cioplit Avram Iancu un fluier, cu care cânta doine prin satele Apusenilor. În stejarul din ogradă s-a urcat Măriuca, fetiţa-erou, ca să le comunice ostaşilor noştri mişcările trupelor nemţeşti; un glonţ inamic i-a înflorit cu sânge pieptul iei. Grandioasă iniţiativa Antenei 3 de a sădi împreună cu mii de români peste 50.000 de stejari purtând panglica tricoloră şi numele câte unui ostaş jertfit la Mărăşeşti, Mărăşti, Oituz pentru ţinerea dreaptă a României. Căpitanul Grigore Ignat a murit cu mitraliera sprijinită de genunchi şi a ţinut ore multe pe loc, de unul singur, asaltul regimentelor nemţeşti. Când i-a propus mareşalului Averescu să atace cu plutonul ei, slăbuţa învăţătoare Ecaterina Teodoroiu a lăcrimat în timp ce bubuiau obuzele. Când mareşalul i-a zis: “Te ascult, domnişoară”, eroina a oftat: “Îmi ziceţi domnişoară şi eu sunt rănită de două ori!”. Trei copii, doi băieţei de mână cu surioara mai mică, s-au dus pe câmpul Mărăşeştilor să găsească o părticică din tatăl lor mort, s-au întors cu o pungă de oase scoase din pământul unei foste tranşei. Iancu Porumbaru a excelat ca mare chirurg, colonelul Mihai Porumbaru a luptat în al doilea război pentru întregirea României, sora a născut o fată ajunsă medic în comuna Cincu, unde fac manevre azi soldaţii români şi americani din NATO.
Citește pe Antena3.ro
