Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Al doilea val al crizei economice globale are o cauza foarte clara: solutiile de "salvare" folosite in prima criza, din 2007-2008, au fost gresite. In uriasa lor majoritate, tarile dezvoltate au trecut datoria privata (in special a institutiilor financiare, dar nu numai) la datoria publica. In acest fel au eludat unul dintre fundamentele economiei de piata: falimentul. Cand lucrurile merg bine, firmele private fac profit. Cand lucrurile merg rau, firmele private trebuie lasate sa dea faliment pentru a invata din greseli si pentru a insanatosi sistemul. In schimb, boala din sistemul privat a fost raspandita si in sistemul public. Scadenta era inevitabila. Nu exista solutie viabila care sa nu implice si un default al datoriei. Desigur, default-ul poate fi de multe feluri, direct sau implicit, se poate manifesta sub forma unor restrictii valutare sau financiare si a costurilor crescute de finantare. Aceasta abordare este valabila si pentru SUA, si pentru economiile europene.
O alta solutie incompleta a fost cresterea adecvarii capitalului in sectorul bancar, fara a rezolva insa problema fundamentala ca bancile de economisire nu ar trebui sa fie si banci de investitii. Mai mult, testele de stres, trecute cu greu de multe banci europene, pleaca de la premisa absentei falimentului de stat (titlurile de stat au risc zero).
Desigur, agentiile de rating nu au caderea morala, uneori nici pe cea profesionala, de a da verdicte definitive. Desigur, orice datorie implica o raspundere reciproca: mai e de vina si cel care te imprumuta stiind ca nu ai de unde sa platesti. Desigur, starea naturala a economiei este dezechilibrul, nu echilibrul (teoria heterodoxa are dreptate). Desigur, de data aceasta, Romania chiar este victima colaterala – abia acum avem de-a face cu o criza globala care se va reflecta si asupra Romaniei, pana acum am avut de-a face cu o criza preponderent de natura interna.
Ce este de facut? Fiecare tara trebuie sa isi faca ordine in propria ograda. Ajustarea interna este imperios necesara, si ea presupune nu doar reforma bugetara pe directia reducerii cheltuielilor publice, dar si reforma fiscala in directia cresterii veniturilor bugetare. Da, bogatii trebuie sa plateasca mai mult, sa suporte costurile acum, pentru ca au avut si profiturile mai mari in trecut. Aici intervine vointa politica, abilitatea (care a lipsit Americii) de a face un compromis in care taxele pentru bogati sa creasca. Romania are spatiu de manevra si in privinta cheltuielilor bugetare (care sunt inca ineficiente), si in privinta veniturilor bugetare (care sunt inca prea mici). Ajustarea interna este necesara, dar nu suficienta. Nici ajustarea externa nu mai este o solutie, intr-o criza globala in care toti incearca sa isi deprecieze moneda, in care inflatia este consecinta inevitabila a plafonarii datoriilor in economiile dezvoltate, si in care consumul privat va scadea inevitabil ca urmare a incertitudinii (cand nu stim ce se va intampla maine tindem sa consumam mai putin si sa economisim mai mult). Si atunci ce urmeaza?
Speculatiile financiare trebuie sa redevina secundare in mersul economiei mondiale. Ele dicteaza astazi regula jocului. Peste 90% din banii care circula in economia mondiala nu exista – sunt bani fictivi, creati sau pierduti la burse. SUA, dar si Europa de Vest trebuie sa se reintoarca la lucrurile de baza, adica la productia de bunuri si servicii nonfinanciare. Da, este nevoie de intermediere financiara, dar de una care sa faca sens, nu una care sa conduca la nonsensuri. De altfel, economiile asiatice puternice (Japonia mai devreme, acum China) s-au ridicat pe baza productiei, nu pe baza speculatiilor. Capitalismul insusi a inceput cu revolutia industriala. Reinventarea capitalismului trebuie sa se bazeze pe intoarcerea la fundamente, cu alte cuvinte la lucrurile de care nu ne putem lipsi. Oamenii trebuie sa manance – deci este nevoie de agricultura. Oamenii se imbolnavesc – deci este nevoie de servicii medicale. Orice activitate economica are nevoie de energie – deci este nevoie de productia de energie. Agricultura, sanatate, energie – acestea sunt investitiile viitorului intr-o economie dominata de incertitudine.
Ramanerea in urma a Romaniei in aceste trei domenii mentionate se poate transforma intr-un mare avantaj competitiv. Daca mai exista in lume investitori nespeculativi, dornici de o afacere profitabila pe termen mediu si lung, aceste domenii ar trebui sa ii atraga. Iar Guvernul ar trebui sa isi canalizeze toate eforturile in directia facilitarii investitiilor in aceste sectoare.
Citește pe Antena3.ro
