Schimbarea paradigmei în politicile economice?

Traversăm o epocă de profundă incertitudine și de sporită fragilitate, în care economia dă semne că-și caută modele de politici ce par să nu iasă din manualele clasice. Iar pentru mulți „clasici” schimbarea paradigmei pare a fi o erezie.

Este clar că daunele economice cauzate de pandemia de COVID-19 nu se vor diminua prea curând. Este și mai clar că invadarea Ucrainei și continuarea războiului de agresiune al Rusiei produce pierderi de lungă durată și greu de evaluat. Este la fel de clar că în răstimp, doi piloni distincți, dar sinergici, ce au stat la baza construcției politicilor economice în ultimii 50 de ani, fac astăzi obiectul unor tendințe de regândire: liberalismul politic și liberalismul economic. Daron Acemoglu, profesor de economie la MIT, susține că asta duce la „abandonarea fundamentalismului pieței”, în timp ce un nou model de politică economică trebuie să recunoască distorsiunile sistematice care pot însoți procesele la care sunt supuse piețele.

Intre linii

Creșterea economiei globale va fi una firavă anul acesta, înregistrând probabil una din cele mai scăzute rate din ultimele decenii. Și, după cum nota economistul șef al Băncii Mondiale, Indermit Gill, declinul are loc exact în momentul în care o nouă paradigmă se conturează în politica economică din întreaga lume. În această nouă paradigmă, se observă un declin al libertății economice, în timp ce procesul de globalizare a economiei capătă incoerență, deși continuă să fie un principal motor de dezvoltare a economiei mondiale.

Guvernele au ridicat bariere legislative și administrative și au încurajat, prin politicile lor, această economie integrată universal transfrontalieră care a alimentat prosperitatea globală. Pandemia și războiul au produs grave distorsiuni, economii naționale se prăbușesc, decalajele economice între bogați și săraci se adâncesc, iar guvernele se întrec în a adopta politici protecționiste, restricționând fluxuri de bunuri, de capital și chiar de forță de muncă.

Isabella Weber, profesor de economie la Universitatea din Massachusetts Amherst, subliniază și o altă tendință de schimbare de paradigmă în politicile economice. Mânate de criza acută a prețurilor, guvernele au adoptat diferite forme de control al prețurilor pentru a limita consecințele războiului pe piețele globale de energie și nu numai.

Războiul din Ucraina a lovit grav comerțul global, care se confruntă anul acesta cu o scădere a volumului schimbului de mărfuri și de produse. Iar Gill estimează că această schimbare nu va fi deloc temporară, pentru că „reflectă forțe care se consolidează de ani de zile”. În plus, modelul economic de până acum are la bază politica ce susține că „o creștere economică solidă depinde de libertatea economică”; de regulă, cu cât libertatea economică a fost mai mare, cu atât nivelul de trai devenea mai ridicat. Dar de la pandemie încoace, lumea nu a mai întrunit un consens global cu privire la libertatea economică, iar schimbarea paradigmei pare a fi adoptată de tot mai mulți specialiști.