Spre satisfactia mea, inceputul a fost facut. Semnalul de alarma pe care l-am tras nu a rams fara urmari. Uimitor si imbucurator totodata: in aparare libertatii presei, judecatorii s-au aliat cu jurnalistii. Este cel mai interesant demers al societatii civile din ultimii ani. Chiar daca decizia Curtii Constitutionale, de sanctiona delictul de presa, ramane in picioare, sub aspect moral, reintroducerea in Codul Penal a infractiunilor de calomnie si insulta ramane o actiune moral compromisa.
Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe buna dreptate, in urma cu doi ani, a stabilit ca “ jurnalistii nu trebuie pedepsiti penal pentru publicarea unor informatii si idei de interes public intrucat acest lucru ar genera, la fel cum spune si Curtea Europeana a Drepturilor Omului, descurajarea jurnalistilor de a mai discuta public chestiuniile care afecteaza viata comunitatii”. Consecinta este autocenzura. De altfel, calomnia si insulta nu sunt incriminate nici in Noul Cod Penal ce va intra in vigoare anul viitor.
Este bine ca, dupa cateva zile in care a parut ca este amortita, presa a reactionat, dar nu in sensul de a initia ea insasi un demers, ci pentru a sustine petitia online initiata de cunoscutul judecator Adrian Neacsu. Din punctul de vedere al apararii libertatii de exprimare, este bine si asa. Chiar daca ramane valabila afirmatia, pe care am facut-o zilele trecute, conform careia in ultima vreme presa din Romania pare a fi lipsita de anticorpi. Incapabila sa reactioneze in mod organizat atunci cand este vorba de interesul tuturor. Senzationala este insa interventia in forta a magistratilor care, iata, apra ei insisi o libertate care apartine altei puteri in stat. Asa-zisa a patra putere. Cea a presei. O putere informala. Neprecizata in Constitutie, dar garantata de toate Constitutiile.
Cum poate fi explicat acest fapt, fara precedent, al interventiei in forta a magistratilor, respectiv a judecatorilor, intr-o chestiune de larg interes public? Se stie ca, in general, judecatorii sunt rezervati. Ei prefera sa se implice exclusiv in administrarea actului de justitie. Ceva insa s-a schimbat. Un ceva ii determina pe magistrati sa iasa din carapace si sa actioneze la vedere. Ce anume?
Pentru multi dintre cei care se straduiesc sa descifreze mecanismele intime ale societatii romanesti a devenit evident un lucru. Si anume ca, pe masura ce se vorbeste mai mult si mai insistent despre reforma Justitiei si despre garantarea libertatii acestei puteri in stat, procesul real este, de fapt, o miscare in sens contrar. Statul de drept este din ce in ce mai precar, democratia se diminueaza, iar consecinta este ca Romania, aflata si asa la periferia Uniunii Europene si Aliantei NATO, risca sa esueze. Dimpotriva, in statele cu o justitie libera, rareori este pusa in discutie problema garantarii independentei acestei puteri in stat.
Dincolo de contextul general, prin care rostul si locul magistratilor judecatori este pus in paranteze, asupra lor este exercitat un asalt continuu, din ce in ce mai agresiv, atat din partea unor politicieni, cat si, mai grav, din partea serviciilor secrete si a procurorilor. In aceste conditii presa nu poate fi decat un aliat al judecatorilor. Si invers.
Sursa: CorectNews