Întoarcerea la fapte

Într-o perioadă dominată de incertitudini (care există întotdeana) ?i slăbiciune economică se suprapune acum rezultatul electoral extrem de puternic dat în favoarea acelora care î?i asumă guvernarea pentru următorii patru ani. Simplu spus, e vorba de gestionarea unor mari a?teptări pe fondul unei situa?ii dificile. Este indispensabil să ne întoarcem la fapte. Datele relită?ii ?i nevoile oamenilor sunt (dacă nu sunt, pot fi) cunoscute. Trebuie să readucem economia într-o stare de func?ionare mai productivă, capabilă astfel de a genera noi locuri de muncă ?i de a stabiliza cele existente. Există deocamdată  o mare neîncredere în capacitatea politicii de a face ceea ce trebuie ?i e corect de făcut. O dovadă care sus?ine această neîncredere, dincolo de lipsa de locuri de muncă, de deteriorarea sistemelor de sănătate, de pensii ?i de educa?ie este evidenta lipsa a unui model economic pentru modernizarea României. Să în?elegem definitiv că fără un asemenea element fundamental al politicii vom fi în continuare condamna?i să trăim frustrarea provocată de gravele decalaje de civiliza?ie ale României în raport cu Europa dezvoltată.
   
S-a scris mult despre metoda "pas cu pas" de ac?iune politică preferată de cancelarul Angela Merkel. E o metodă potrivită mai ales în timpuri de criză. Dar pa?ii trebuie să aibă un ghid. E din nou timpul unei agende politice na?ionale, îndrăzne?e ?i inteligente. Împreună, metoda ?i agenda ne conduc de la strategia unui mare obiectiv – ie?irea din subdezvoltare – la ceea ce practic se poate face. E vorba de politici publice  bine focalizate către obiective realiste, cu mijloace de ac?iune clar explicate ?i aplicate de func?ionari publici care nu-?i fac de cap ?i nu mai îndrăznesc să spună "las' că mai vedem noi".
   
Într-un recent document despre ce e de făcut, înaintat către pre?edintele Obama, se arată că (în SUA) "starea de ineficien?ă administrativă – cu costuri mari, cu lipsa obiectivelor clare ?i a măsurării rezultatelor, cu stimulente legale foarte slabe – contribuie mult la lipsa de încredere atât de evidentă ?i atât de înrădăcinată în rândul cetă?enilor". La noi, nu ne îndoim că această stare e mai accentuată.
 
Imaginea României în Europa este preponderent aceea a unei ?ări sărace ?i sărăcită de o administra?ie ineficientă ?i coruptă (mai ales prin politizare) ?i, ca urmare, incapabilă să realizeze dezvoltarea ?i atingerea standardelor europene. Această imagine produce efecte negative greu de contracarat. Investitorii se întreabă dacă e cazul să se lanseze în proiecte în România iar deciden?ii europeni – fără să o spună public – sunt tenta?i să se "deconecteze"de România cu impresia că politicienii români se complac în această stare umilitoare fiindcă lor personal le merge bine.
   
Exisă două mari scenarii pentru un model de dezvoltare, ambele plauzibile dar cu totul diferite ca rezultat. Unul ar fi o continuare cu mici varia?ii spre mai bine a ceea ce am trăit în ultimii ani. Un fel de traversare lentă a "nămolului" din care se compune în prezent în cea mai mare parte re?eaua de institu?ii administrative ?i politici publice. Am putea reduce pu?in câte pu?in incompeten?a/inefien?a din gestionarea statului ?i slăbi influen?a grupurilor de interese. Dar nu am rezolva problema esen?ială a nivelului scăzut de încredere, atât al românilor cât ?i al celor de care depindem în afara ?ării în politica românească. Un alt model este acela al proiectului inteligent. Acesta ar însemna o deliberată ?i sus?inută ac?iune pentru a face ca tendin?ele pozitive de care suntem capabili ?i con?tien?i să fie permanent în prim plan ?i permanent urmărite în ac?iunea guvernului.
   
E vorba deci de un scenariu de transformare al României nu doar de ajustare la ceeea ce ni se tot cere pentru că nu dovedim că avansăm. O întoarcere clară către fapte bune ?i îndepărtare la fel de clară de faptele rele, prea bine cunoscute.