Dl Isărescu pare să vrea cu hotărâre să nu ne mai furăm căciula! Altfel nu ar putea fi interpretată insistenţa cu care a intervenit public în ultimul timp în mai multe rânduri, într-o încercare de bun augur de a determina evitarea capcanei pe care ar reprezenta-o în actuala situaţie a economiei o stimulare a consumului. După ce a menţionat cerinţa, într-o primă fază, a obţinerii de creştere economică în condiţiile stagnării consumului, guvernatorul a revenit şi mai explicit: stimularea consumului este o idee proastă, creşterea economică trebuind realizată pe seama muncii, pe seama sporirii producţiei, prin investiţii!
Nimic mai clar şi mai binevenit!
Clar, pentru că formularea nu lasă dubii şi nu poate fi interpretată altfel decât a fost în intenţia guvernatorului. Ceea ce, având în vedere influenţa puternică a acestuia în mediile politico-economice, este foarte important, căci nu dă altora, cu diferite interese, posibilitatea unor răstălmăciri. Binevenit, pentru că există o tendinţă dezastruoasă, atât printre politicieni, cât şi printre oameni de afaceri, de a determina stimularea consumului pentru a readuce creşterea economică. A fost un reproş constant la adresa Guvernului că nu a adoptat aşa-numite „măsuri anticriză” – de fapt, măsuri de stimulare a consumului! Iar capcana momentului este teribilă: presiunea permanentă în direcţia unor asemenea măsuri a ajuns acum la paroxism, în sânul însuşi al puterii exprimându-se explicit ideea că, după tăierile de până acum, ar fi momentul să fie stimulat consumul pentru a se obţine în sfârşit creşterea economică promisă şi deocamdată neconcretizată.
Ideea este susţinută de cerinţa politică de a se demonstra prin niscai creştere economică pur şi simplu că austeritatea promovată timp de doi ani a avut un rost! Iar la anu’ sunt două rânduri de alegeri! Despre opoziţie nici nu discutăm, pentru că aceasta o ţine de fapt cu stimularea consumului de când se tot fac tăieri de salarii şi majorări de impozite. Ţinând cont de tot acest context, este foarte important că mesajul dlui Isărescu a fost rostit răspicat şi, în plus, a venit de data aceasta – spre deosebire de alte dăţi – nu tardiv, ci la timp, când încă nu s-a întreprins pasul greşit!
Mesajul dlui Isărescu este logic şi foarte simplu. Că politicului nu-i prea place este o altă problemă! Acest mesaj dă expresie unei realităţi de necontestat. În măsura în care consumul a ajuns să ocupe 70%-80% din PIB, o creştere economică pe ansamblu nu poate fi obţinută fără creşterea consumului, numai că aceasta înseamnă adâncirea dezechilibrelor producătoare de criză, adică tocmai dezechilibrele împotriva cărora trebuie luptat. Spunând pe şleau lucrurilor, creşterea economică pe articulaţia actualului model economic cu o pondere disproporţionată a consumului nu vindecă, ci mai mult face rău economiei. Iată de ce stimularea consumului este o idee proastă şi singura soluţie o constituie încercarea de a obţine creştere economică pe producţie sau, cum a spus dl Isărescu, pe muncă, pe muncă şi iar pe muncă.
A ne repezi cu stimularea consumului spre a obţine creştere economică ar fi un fel de furare a căciulii proprii, iar după doi ani de austeritate care a urmărit tocmai să tundă din consecinţele consumului bazat pe credite fără noimă ar fi chiar ceva cretin! Ce rost au mai avut atunci tăierile de salarii şi programe sociale şi majorările de impozite dacă acum, prin stimularea consumului, ne-am întoarce repede, repede de unde am plecat?! Noroc că pentru stimularea consumului nici nu există bani! Creşterea vertiginoasă a restanţelor la bănci le face pe acestea reticente în a acorda noi credite, statul este deja falit, iar din ceruri bani pentru consum nu vin!