Investitiile in imobiliare sunt masini de cursa lunga

Exemplul regretabil al tulburarilor din Franta demonstreaza ca dezvoltarea urbana este obligata sa respecte criteriile de dezvoltare comunitara durabila, subiect propus pe agenda Uniunii Europene de catre presedintia britanica; iata ca Bucurestiul trebuie sa devina un loc preferat pentru viata si munca.

Am intrat pe un drum drept si ne putem permite sa acceleram la maximum. Proiectele imobiliare de anvergura ale Capitalei prezente in expozitia de saptamana trecuta mi-au intarit aceasta convingere. Fiecare din acestea erau comparabile cu investitii din marile capitale europene. O frana brusca, din orice motiv, politic sau economic, ne-ar da insa peste cap. De aceea, avem nevoie de stabilitate.

Oportunitati exista. Viitorul este al proiectelor imobiliare integrate, pentru care sa se justifice lucrarile de infrastructura si care sa asigure o dezvoltare armonioasa si in acord cu standardele europene. Pana acum s-a dovedit ca exista cerere pe piata libera, atat pentru locuinte, cat si pentru sedii moderne de birouri, centre comerciale; avem cel mai mic grad de neocupare din zona la birouri de clasa A din regiune, iar spatiile comerciale din mall-uri sunt inchiriate inainte cu sase luni de inaugurare.

Retinem din obiectivele europene de dezvoltare formulate in Strategia de la Lisabona, completata si rafinata la Gôteborg, un accent deosebit pe dezvoltarea teritoriala bazata pe principiile coeziunii teritoriale, a solidaritatii urban-rural. In aceste strategii ideea retelelor de dezvoltare policentrica joaca un rol esential; in schemele de dezvoltare teritoriala europeana Bucurestiului ii este alocata o sansa de a deveni un pol metropolitan de importanta regionala; aceasta sansa trebuie valorificata, iar evenimentul la care am participat dovedeste ca exista vointa politica din partea tuturor factiunilor politice pentru a fructifica aceasta sansa.

Exemplul regretabil al tulburarilor din Franta demonstreaza ca dezvoltarea urbana este obligata sa respecte criteriile de dezvoltare comunitara durabila, subiect propus pe agenda Uniunii Europene de catre presedintia britanica; iata ca Bucurestiul trebuie sa devina un loc preferat pentru viata si munca pentru majoritatea covarsitoare a locuitorilor sai!

Este esential sa avem curajul sa gandim in perspective largi, provocatoare.

Finantarea statului trebuie sa se indrepte preponderent spre investitiile cu caracter social. Un exemplu este Cartierul Brancusi, construit de Agentia Nationala pentru Locuinte (ANL), unde, tot saptamana trecuta, am dat in folosinta 1.120 de locuinte pentru tineri. Cartierul va fi insa mai complex, aici fiind prevazute a se construi in urmatorul an si 186 case pe credit ipotecar, care se liciteaza in acest moment.

Creditul ipotecar se va extinde din ce in ce mai mult, aceasta reprezentand instrumentul principal de mobilizare a resurselor disponibile la cetateni. ANL a avut rolul de pionier pe aceasta piata, dar in acest moment investitiile private au preluat stafeta. Numai in Bucuresti, in perioada 2006-2007, se vor da in folosinta peste 3.000 de apartamente noi, in blocuri finantate din fonduri private.

In ultimii ani, marii investitori internationali in proiecte imobiliare au venit in Romania; diviziile imobiliare ale marilor banci europene HVB, Volksbank, Creditinvest si alti investitori institutionali au plasat zeci de milioane de euro in fiecare cladire noua reprezentativa din Bucuresti.

In acest an, activitatea pe piata privata s-a intensificat si s-au pus bazele unor proiecte imobiliare de proportii, care se vor da in folosinta in 2006-2007, ceea ce reprezinta un semn de stabilitate, investitiile imobiliare fiind un barometru fidel al mediului de afaceri.

In paralel, parteneriatul public-privat este in curs sa devina un instrument puternic si stimulator pentru proiecte major imobiliare. Partenerii de investitii trebuie sa fie seriosi si sa-si respecte angajamentele.

ROLUL NOSTRU este sa asiguram un cadru legislativ clar, transparent, nebirocratic, dar ferm. Disciplina in urbanism si constructii, care este conditia dezvoltarii armonioase si estetice a urbei, se bazeaza pe un cadru legislativ coerent si pe capacitatea de implementare dezvoltata in cadrul autoritatilor publice locale.

Pe aceasta axa mai avem de lucrat. Intentionam sa dam mai multa putere, dar si raspundere autoritatilor publice locale, care cunosc mai bine nevoile si potentialul fiecarei localitati si care trebuie sa fie mai flexibile in relatiile cu investitorii si cu spirit de raspundere atunci cand se angajeaza pentru realizarea infrastructurii pentru anumite proiecte.

Ca stat, avem responsabilitatea generarii si promovarii proiectelor de reabilitare urbana si vrem sa ne implicam din ce in ce mai mult, ca parteneri ai autoritatilor locale. Am inregistrat pasi importanti in promovarea ideii de necesitate de a investi in reabilitarea termica a cladirilor de locuit multietajate. In urma insistentelor grupului V4 +2, Comisia Europeana va finanta proiecte de reabilitare a cladirilor de locuit din fonduri structurale si de coeziune si va oferi asistenta pentru implementarea unor proiecte-pilot. Pentru fiecare din acestea avem nevoie de parteneri. Beneficiarii, prin asociatiile de proprietari, vor avea rolul cel mai important. Ne dorim un demaraj bun si in aceasta directie a reabilitarii locuintelor vechi, dar, deocamdata, asamblam piesele.

Important este ca macar una din masini, cea a noului fond imobiliar, a pornit si merge bine.