Chirurgul Irinel Popescu, „operat” de DNA cu provocatori și pacienți falși

Un caz șocant prin modul de „punere” în scenă, cu folosirea de provocatori chiar din interiorul DNA, este cel relevat de dosarele care îl au ca țintă pe prof .dr. Irinel Popescu, membru corespondent al Academiei Române. Detalii și interpretări juridice ale dosarelor care îl vizează pe renumitul profesor au fost prezentate recent în emisiunea „Exces de putere” de la Antena 3 CNN.

Adăugăm astăzi câteva sublinieri și comentarii care arată cum hărțuirea renumitului medic face parte din „programul” nescris de eliminare din sistemul de sănătate publică a unor mari profesori, care prin activitatea lor intră în coliziune cu grupuri de interese ce mișună în jurul bugetelor de sănătate. Presiunea politică programată chiar de la conducerea Ministerului Sănătății în epoca de tristă amintire a mandatului lui Vlad Voiculescu era exprimată de teza nocivă a scoaterii prin orice mijloace a profesorilor universitari de la conducerea clinicilor din spitalele publice, pentru a face loc pupilelor subordonate, ușor de manevrat. Este acum de notorietate cum s-a „lucrat” în cazurile profesorilor Lucan, Monica Pop, Beuran, Burnei, prin complicitatea unor delatori, mărturii false, campanii de manipulare orchestrate prin presă.    

Cele două dosare care îl țintesc pe prof. dr. Irinel Popescu, plimbate de la un procuror la altul din 2012, au ajuns în instanțe, purtând acuzarea scremută de abuz în serviciu și dare de mită. Primul dosar este întocmit cu presupuse fapte de corupție „pescuite” din activitatea lui Irinel Popescu din perioada ianuarie-decembrie 2009, când s-a aflat la conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Profesorul a preluat atunci, odată cu mandatul de președinte al CNSAS de la predecesorul funcției, Vasile Chiurtea, și contractele în derulare. Cel care era destinat informatizării sistemului de sănătate se afla în executare de mai mulți ani cu compania HP România. Pentru prelungirea contractelor de asistență tehnică, finanțate din sume necheltuite aferente programului de informatizare a CNAS,  s-au semnat acte adiționale, care în opinia unui control ulterior al Curții de Conturi, și el cu „cântec”, nu ar fi fost făcute cu licitație. Controlul era cu „dedicație”, în perioada când Sebastian Ghiță presa la Guvern și prin relațiile acum clarificate pe care le avea cu conducerea SRI, să „intre pe fir” ca să ajungă la banii din sănătate. Celebrul „binom”  „descoperă” astfel un prejudiciu la CNSAS care nu era probat cu o expertiză solidă. Procurorul Ilie Narita, pe care a căzut beleaua „să-l rezolve pe Irinel Popescu”, nu marșează pe o acuzare fără probe și, cu onestitate profesională, închide dosarul, după un an de cercetări, în 2013 , în ceea ce-l privește pe Irinel Popescu. Mandatele succesive la conducerea DNA a Codruței Kovesi au ca prioritate corupția din sistemul de sănătate, temă care revine în fiecare adunare anuală de bilanț. Cu începere din 2015 se includ între cei urmăriți „medici celebri” și „companii străine care stimulează corupția”. În plus, spaima procurorilor DNA față de clarificarea abuzului în serviciu din punct de vedere penal se reflectă în presiunile publice făcute de parchetul anticorupție asupra legiuitorului și internaționalizarea problemei prin rapoartele MCV. Evident că se caută cu lumânarea cazuri cu valoare de exemplu pentru a umple „țintarul” la capitolul „medici celebri”. Procuroarea Ana Dana simte cum bate vântul și preia dosarul închis de colegul Narita, între timp pensionat, și cere redeschiderea lui. Era un caz „gras” care venea mănușă pentru a susține comunicările publice ale „șefei” în seminariile privind corupția din sistemul sanitar.

Dar abuzul în serviciu, cu probe subțiri, stoarse cu prejudicii calculate după criterii fără legătură cu logica economică, nu susținea un dosar care să reziste în instanță, chiar dacă ar fi intrat și pe „culoarele justiției” trasate cu „plicurile galbene”. Kovesi, în 2018, trage un perdaf general procurorilor din DNA care „stau cu curul pe dosare”. Astfel „dinamizați”, subalternii mai fabrică un dosar „pereche” pentru Irinel Popescu, după ce Ana Dana pusese „sechestru pe  bunurile mobile și imobile ale suspectului Popescu Irinel”. Din anturajul celebrului medic este pescuit un pacient al acestuia, om de afaceri cu „bube” mari, anchetat de DNA. Pus sub presiune, acesta acceptă jocul procurorilor și îl momește efectiv pe medic, fluturându-i capacitatea de influență pe care o are în sistemul judiciar. Ca să îl atragă pe medic în cursă îi trimite un pacient „sub acoperire”, subcomisar care lucra ca ofițer judiciarist chiar cu procuroarea de caz, care fusese însărcinat  cu punerea în executare a sechestrului. Ofițerul cu ficatul sănătos, venit la consult echipat cu tehnica de înregistrare, promite doctorului marea cu sarea și oferă procurorului un dialog confuz din care acesta extrage cu forcepsul o presupusă promisiune de mită, nerostită de medic. Irinel Popescu își dă seama de „lucrătură” și îi spune omului de afaceri să termine cu farsa. Pe asta se bazează „marele succes” al parchetului în dosarul care a fost trimis spre judecare. Cu „laurii” unei asemenea butaforii juridice construite prin provocări și fracturi de logică, procuroarea Ana Dana s-a transferat cu arme și bagaje la Parchetul European, fiind iar subalterna Laurei Codruța Kovesi. 

Ca o concluzie la această poveste să ne aducem aminte ce spunea bătrânica Ana Cociorvan, adusă din fundul Moldovei, cu mascații la DNA, pentru vina închipuită că mituise cu găini, ouă și miere un magistrat. La ieșirea de la interogatoriu, ea a lăsat replica memorabilă: Maică, aici trebuie schimbată și mătura!

 Dumnezeu să o odihnească!