Saptamana aceasta s-a inregistrat o premiera in istoria guvernamentala post-decembrista. Seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti a participat la o sedinta de Guvern, in care subiectul principal pe ordinea de zi a fost reforma in Justitie.
Mult discutata si disputata reforma in Justitie care, ani de-a randul, ne-a plasat pe pozitii mediocre in ochii oficialilor europeni.
La aceeasi sedinta de Guvern era prezent si seful statului. Traian Basescu nu a pierdut ocazia de a-si intari angajamentul de a sustine reformarea Justitiei, cu toate implicatiile necesare. Si, astfel, a mutat centrul de greutate catre Palatul Victoria, acolo unde Cabinetul Tariceanu isi are sediul, asa cum este si firesc.
Declaratiile presedintelui de la Cotroceni pot parea oportunitati de mediatizare dar, spuse la Guvern, secondandu-l pe premier, capata greutatea puterii in stat care executa actul de guvernare, adica Executivul, si nu doar vorbeste despre acesta.
Sedinta extraordinara de Guvern vine dupa o alta reuniune, denumita speciala, tot de la Palatul Victoria, de sambata trecuta, in care s-a aprobat Strategia anti-coruptie si, totodata, a avut loc dupa ce, miercuri, Comisia pentru politica externa a Parlamentului European a votat in favoarea aderarii Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana - inca un obstacol procedural aparent banal, dar care trebuia depasit.
Din pacate pentru noi, spre deosebire de Bulgaria - care a obtinut 71 de voturi pentru, un vot impotriva si o abtinere, tara noastra a acumulat mai multa neincredere, punctand 59 de voturi pentru, 9 abtineri si 2 voturi impotriva.
E bine si asa, avand in vedere ca putea fi si mai rau. Cu o saptamana in urma, parlamentarii europeni dadeau semne ca se gandesc la un acord conditionat, in privinta aderarii Romaniei, intrand in discutie si continuarea monitorizarii atente si dupa 3 aprilie.
Scheele lasa sa se inteleaga, discret, ca schimbarea democratica a puterii, prin vot necontestat, este de bun augur pentru imaginea Romaniei. Dar reformele sunt ca reformele - trebuie facute si incheiate, nu doar amintite si scrise pe hartie. Tot Jonathan Scheele e cel care garanteaza sprijin european pentru independenta si profesionalizarea justitiei, apreciind, diplomatic, eforturile care se fac.
Mai bine o supraveghere de la distanta, amicala chiar, decat introducerea clauzei de salvgardare, care viza tocmai asigurarea unui mijloc eficient de presiune asupra Guvernului nostru, in privinta capacitatii de a garanta independenta reala a justitiei, precum si conditii concurentiale pe piata.
Oricum, aceasta clauza este nemaiintalnita in experienta largirii Europei. Eram (poate ca mai suntem) cat pe-aci sa devenim unici si noi intr-o privinta. Practic, cel mai mult ni se reproseaza clientelismul politic, care a dat nastere unor afaceri fabuloase, facute in dispretul legilor concurentei si al bunelor practici in afaceri, intr-o economie corecta de piata.
De aceea a si suferit Justitia. Pentru ca nu a avut forta umana si institutionala de a reactiona in toate cazurile de coruptie, sau, mai ales, a situatiilor strigatoare la cer, create de baroni locali de toate culorile politice, in special de cei care au stat mai mult in preajma puterii.
Cu Traian Basescu - presedinte intr-o parte, Monica Macovei - ministrul justitiei in fata si cu Jonathan Scheele - seful Delegatiei Comisiei Europene pe locul vice-premierului, Calin Popescu Tariceanu - primul ministru, se poate considera norocos. Are si painea si cutitul reformei si e pe cale sa primeasca si untul. Daca reuseste, s-ar putea sa pice si ceva dulceata.
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
