Kiev, o capitală a speranţei

Sunt unul dintre cei mai înfocaţi fani ai lui Vitali Klitschko. Pentru mine este în galeria celor mai mari boxeri din toate timpurile. Sunt multe lucruri care-l individualizează. Nici nu ştiu pe care să-l pun pe primul loc. Relaţia specială cu fratele său mai mic, (W)Vladimir Klitschko, la rândul său o prezenţă care creează mitul invincibilităţii? Vladimir este boxerul cu cea mai lungă perioadă de dominaţie a categoriei grea (WBO,  WBA, IBF, şi IBO) din toate timpurile. Pe vremea când încă mai boxa Vitali, cei doi fraţi erau permament unul lângă celalalt, cu schimbul, în colţul celui care era protagonistul meciului. Îşi dădeau reciproc sfaturi (nu că ar fi fost nevoie) şi se încurajau. Vitali nu a pierdut decât două meciuri în toată cariera sa, prin TKO, din cauza unei răni la un ochi şi a doua din cauza unei luxaţii de umar. După Rocky Marciano are cea mai mare rată de KO din istorie, de 87,23% ( Marciano 87,76%). Dar Vitali are un doctorat, este parlamentar şi liderul Opoziţiei ucrainiene, ceea ce nu s-a mai pomenit niciodată în istoria boxului şi nici nu cred că o să se mai pomenească vreodată. Deci, ca să nu mai poată fi pus nimic deasupra, o istorie a boxului, Vitali, are un frate, Vladimir, care încă nu este istorie, dar care va deveni una, în clipa imediat următoare retragerii sale definitive din ring. Zilele astea Vitali Klitschko aprinde din nou inimile şi entuziasmul nu numai conaţionalilor săi, ci face să curgă adrenalina în sângele tuturor celor care urmăresc spectacolul ucrainean. Conduce din stradă, cu portavocea, mulţimile care cer demisia Guvernului. “Ne-aţi omorât speranţele”, a declamat, ca un luptător sigur pe victoria sa, de la tribuna Parlamentului. Când un om cu o statură imensă, un monument de forţă, îţi strigă în faţă aşa ceva trebuie să înceapă să-ţi fie frică. Și într-adevăr Cabinetul de la Kiev a anunţat că e dispus să organizeze alegeri anticipate.

Agitaţia mondială pe care a creat-o Ucraina, nu că ar fi prima!,  a pornit de la refuzul oficialilor acestei ţări de a semna acordul de asociere la UE, la Vilnius. Preşedintele Viktor Ianukovici şi premierul Mikola Azarov au decis, practic, rămânerea în sfera de influenţă rusească. Nu că semnarea acordului de asociere ar fi însemnat cine ştie ce mare lucru din punct de vedere concret. Vom vedea în curând despre ce e vorba în cazul Republicii Moldova şi a Georgiei. Însă premiul cel mare – din punct de vedere simbolic – pentru UE, l-ar fi reprezentat Ucraina, care este cea mai mare feudă a Federaţiei Ruse. În cazul ăsta Vladimir Putin a bătut cu pumnul în masă şi Puterea ucrainiană s-a sleit. Moment în care a intrat în ring Vitali Klitschko. (Dr. Ironfist.) Proverbiala frăţie nu putea să lipsească de aici şi Vladimir i s-a alăturat. La fel ca întregul Occident şi SUA. Dar cel mai puternic semnal l-a dat Germania, ţara în care cei doi fraţi s-au (“se”, în cazul mezinului) antrenat. Ministrul german de externe a mers însoţit de fraţii Klitschko în Piaţa Independenţei, simbolul “revoluţii portocalii”, prooccidentale. Cam pe aici se termină o poveste din care aceşti miraculoşi fraţi vor ieşi din nou învingători. Chiar dacă nu printr-un KO veritabil. Printr-unul tehnic. Sau la puncte. Ucraina va mai face un pas către democraţia occidentală, Opoziţia va ieşi mult întărită din acest conflict iar Federaţia Rusă va trebui să ţină cont de faptul că această ţară trebuie tratată cu respect şi atenţie. “Urmărim cu atenţie evoluţia situaţiei din Ucraina, dar asta este o problemă internă a Ucrainei”, a declarat premierul Medvedev. Victoria fraţilor Klitschko – Ucraina va deveni o ţară cvasi-independentă, mai independentă, oricum, decât România! Nu va intra în UE, e prea mare!, şi are o situaţie geo-politică prea complicată, vezi cazul Turciei. Dar, cu părere de rău spun, probabil că nici Moldova şi nici Georgia nu vor intra prea curând, într-un viitor previzibil, să zicem.
Ucrainienii sunt un popor luptător, iarăşi revin la emblematicii fraţi Klitschko!, şi visător. Gata oricând să pornească o revoluţie, ori o luptă pe viaţă şi pe moarte, pentru un ideal. Cazacii lui Taraş Bulba au murit pentru ortodoxie. Am citit un reportaj despre o tânără studentă ucraineancă, frumoasă în poză, care îngheţa de frig la Vilnius pentru că “voia să circule liberă”. Nu aflase încă de preţul libertăţii.  Kievul va rămâne cel mai avansat bastion al Rusiei către Vest. Dar şi o capitală a speranţei.