La est de NATO

Făcînd o paralelă cu Georgia, ultima oară cînd militarii sovietici şi tancurile lor dislocate în Transnistria aveau chef de plimbare prin România a fost în Decembrie 1989.

Problema conflictelor îngheţaţe din spaţiul ex-sovietic, dezgheţate periodic de tancurile ruseşti pînă la incidenţa unor confruntări militare fierbinţi, intră încet, dar sigur pe agenda NATO. Abhazia şi Osetia de Sud sînt acum în atenţia comunităţii internaţionale şi despre ele se discută intens la cartierul general de la Bruxelles. Conflictul din Georgia a obligat practic imensa maşinărie de analiză politică şi militară a NATO sa gîndească o abordare de viitor pentru enclavele dominate militar de Moscova, denumite într-un limbaj academic zone de conflict îngheţat.

Rusia a ameninţat recent Republica Moldova să nu îndrăznească la un comportament similar Georgiei, dacă vrea să abordeze chestiunea Transnistriei. România, ca stat membru NATO şi interesată în mod direct şi material de integritatea Republicii Moldova, de reîntîlnirea într-un spaţiu comun euro-atlantic, are datoria de onoare şi chiar obligaţia să aducă problema Transnistriei pe masa NATO. Nu cere nimeni o minune. Nici soluţii în 24 de ore. Dar de undeva trebuie început. Dacă NATO s-a angajat să acorde în viitor statutul MAP Ucrainei şi Georgiei, atunci mai devreme sau mai târziu trebuie să vină şi rîndul Republicii Moldova. Poate cînd va scăpa din fruntea sa de generalii în rezervă ai Moscovei, care ţin teritoriul de peste Prut în bezna comunismului.

Problema aderării Ucrainei şi Georgiei la NATO în următorii ani implică o soluţie şi pentru Abhazia şi Osetia de Sud. Liderii ţărilor UE şi NATO s-au pronunţat pentru integritatea teritorială a Georgiei, dar şi pentru continuarea eforturilor ei de integrare. Dar cum va fi posibilă integrarea Osetiei de Sud, teritoriu al Georgiei, în NATO? Ce face Alianţa în faţa acestei dileme în care principala problemă o constituie tancurile ruseşti, gata oricînd să facă ravagii pe teritoriul unui stat aliat? O altă problemă – cînd se va integra Ucraina în NATO o va face cu tot cu flota rusă de la Sevastopol?

Eforturile diplomatice, militare şi de intelligence ale României, atîtea cîte pot fi ele, trebuie îndreptate serios înspre identificarea unei soluţii viabile în interiorul Alianţei pentru conflictele îngheţate. Ani de zile, la întrebările jurnaliştilor români despre Transnistria, oficialii NATO au replicat cu acelaşi răspuns sec: Transnistria nu este un subiect pentru Alianţă. Confruntările militare din Georgia obligă acum aliaţii la abordarea directă, fără ocolişuri, a enclavelor dominate militar de Moscova pe teritoriul unor ţări care doresc integrarea lor euroatlantică, în deplină integritate teritorială. În cazul Transnistriei, România este cea care care trebuie să conducă abil modul de abordare şi eforturile spre un rezultat favorabil.

Nu poţi să vorbeşti ca Alianţa despre continuarea extinderii în est sau despre securizarea resurselor energetice fără să admiţi necesitatea implicării directe în spaţiul cuprins între malurile vestice ale Mării Negre şi Mării Caspice.

Analizînd realist, cei care invocă reapariţia Războiului Rece, încurajînd o atitudine prudentă faţă de Rusia uită un element pozitiv al acelei perioade. Ştiam clar cine sînt băieţii buni şi băieţii răi. Măcar din punctul ăsta de vedere, mi-aş dori să terminăm cu basmul acesta al ursului amestecat parşiv cu oile noastre.

Transnistria e un proiect prioritar pentru securitatea României şi a NATO. Se înscrie perfect în proiectul Mării Negre. Uriaşul arsenal militar rusesc de acolo nu a putut fi urnit din loc nici de ONU, nici de OSCE. Moscova nu ştie de vorbă bună. E nevoie de implicarea NATO pe mina românească.

Făcînd o paralelă cu Georgia, ultima oară cînd militarii sovietici şi tancurile lor dislocate în Transnistria aveau chef de plimbare prin România a fost în Decembrie 1989. Acum, pe aceeaşi graniţă pe care aştepta cu nerăbdare să o treacă generalul Lebed cu trupele sale "de menţinerea păcii" în acel moment fierbinte, e şi graniţa NATO.

N-ar fi cazul să le spunem elegant să-şi ia soldăţeii şi jucăriile lor de sub nasul nostru şi să combată cu ele traficul de droguri la graniţa cu Tadjikistanul? Eu zic că da.