La ghiseu

Multor situatii le vezi miezul de drama doar cand ti se intampla si tie.

Un umorist, care compune scenete comice cu subiecte de la ghiseele statului, n-ar mai gasi nici un motiv de ras daca ar trebui sa-si refaca niste acte furate sau pierdute. Ne-am deprins sa-i numim vinovati pentru disfunctiile societatii birocratice pe functionari, desi problema cea mare e la popor. Le zicem alfabetizati unor oameni care abia de recunosc literele si cifrele, care nu scriu si nu socotesc in mod obisnuit. Una din marile griji ale Romaniei de azi, o grija de care pomenim pe ascuns, ca de o boala lumeasca, e ca o parte foarte insemnata din populatie se descurca tare greu cu scrisul. Sau nu se descurca deloc. Am vazut la un ghiseu al CEC-ului cum niste varstnici isi varsau umorile lor rele pe doua domnisoare functionare fiindca acestea nu voiau sa-i ajute sa completeze cateva formulare pline de termeni fiscali. Oamenii primisera un model, dar modelul e bun pentru cetateanul care-i pricepe limbajul, pentru cel deprins oarecum cu hartogaraia din finante. De fapt, batranii le cereau fetelor sa le scrie chiar ele hartiile, sa-i scuteasca de calvarul muncii cu pixul si cu intelesul.

Practic, la fiecare petent ar fi nevoie de un functionar de ajutor. La o circa financiara, unde-mi platesc eu taxele, isi face veacul un particular care, pentru un ban, intocmeste cereri si le descalceste mintea contribuabililor. Fiindca nu stiam daca la sfarsitul unei cereri mai trebuie sa scriu "Traiasca lupta pentru pace!", l-am platit pe binevoitor sa mi-o dicteze. "Bre - m-a luat el la rost ca pe ultimul dintre prosti - dar ce meserie ai matale, de nu esti in stare sa scrii o petitie atat de simpla?!!". I-am raspuns ca sunt scriitor.

Intamplarea vrea sa spuna ca oricate modele ti s-ar pune in fata, tot mai e ceva de intrebat. Si ca lumea din spatele ghiseelor n-are cum sa-i multumeasca pe toti. Ca e vorba de un inceput de razboi intre statul tot mai birocratizat si o romanime paupera si semianalfabeta, pentru care pana si instructiunile de interpretare a contului din card - daca leafa i se da pe card - devin un handicap sufletesc si un complex de nepotrivire cu vremurile.

Recunosc ca formularele de declarare a venitului global, ce-mi vin prin posta, nu sunt doar un stres, ci si un afront. Ele imi arata ca, oricat as invata, vine intotdeauna un moment in care statul imi va dovedi marginirea. Daca ar fi sa le completez la un ghiseu al fiscului, l-as innebuni pe amploaiat cu intrebarile. Si tot as gresi.

Uneori, ma intreb daca nu e in interesul statului sa ne tina de prosti. Daca nu cumva inmulteste dinadins obstacolele in slalomul birocratic, fiindca ii convine sa nu avem mintea libera si sa-i ghicim samavolniciile.