Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cele mai recente previziuni ale Comisiei Europene preconizează o încetinire semnificativă a creșterii reale a PIB-ului la 2,2 % în 2023, o coborâre considerabilă față de avansul de 4,6% înregistrat anul precedent.
Declinul este atribuit unui mix de constrângeri financiare, încetinirii cererii externe și impactului inflației asupra puterii de cumpărare. Deși consumul privat este încă susținut de creșteri substanțiale ale veniturilor din salarii și pensii, investițiile private sunt afectate de politici restrictive de finanțare și de gradul ridicat de incertitudine economică.
Doar investițiile finanțate de Uniunea Europeană mai reprezintă o rază de lumină în cadrul acestei perspective economice mai puțin încurajatoare.
Se estimează o creștere substanțială a formării brute de capital fix, cu mai mult de 8% în 2023, iar contribuția negativă a exporturilor nete la creșterea PIB-ului se va restrânge în 2023 împreună cu reducerea deficitului de cont curent la aproximativ 7,3% din PIB, de la 9,3% din PIB în 2022.
Potrivit previziunilor CE, piața muncii rămâne sub presiune, reflectând în principal tendințe demografice nefavorabile iar estimările indicând menținerea unei rate reduse a șomajului și creșteri semnificative ale salariilor, atât în sectorul public, cât și în cel privat. În ceea ce privește inflația, aceasta continuă să fie o preocupare majoră, cu încetiniri lente în ritmul de creștere a prețurilor, mai ales pe fondul unor scumpiri persistente ale produselor alimentare și ale serviciilor. Chiar dacă o scădere progresivă a inflației este anticipată, persistența inflației de bază ridică semne de întrebare, iar reducerea inflației generale la nivelurile țintă este așteptată abia către 2025.
România continuă să întâmpine provocări semnificative la adresa stabilității fiscale. Deficitul public rămâne la un nivel înalt, estimat la 6,3% din PIB pentru 2023, iar acest nivel reflectă cheltuielile guvernamentale mai mari decât cele anticipate, dar și creșterea economică lentă.
Investițiile publice sunt planificate să crească, însă costul măsurilor de atenuare a impactului prețurilor la energie va influența deficitul. Deficitul este prognozat să scadă la 5,3% din PIB în 2024, datorită implementării unui pachet de consolidare fiscală în valoare de aproximativ 1,2% din PIB. Datoria publică generală este de așteptat să crească de la 47,2% din PIB în 2022 la 50,5% în 2025, reflectând tocmai deficitele încă ridicate și o creștere mai înceată a PIB-ului în următorii ani. Acest aspect semnalează riscuri potențiale în ceea ce privește perspectivele fiscale, subliniind necesitatea unei abordări riguroase a politicii fiscale și a deficitului public pentru a menține o creștere sustenabilă pe termen lung.
Consolidarea politicilor fiscale și monitorizarea atentă a deficitului public sunt imperative pentru a asigura o traiectorie solidă de creștere economică și pentru a reduce la minim riscurile viitoare. Economia României se află în fața unor provocări semnificative, însă eforturile de consolidare fiscală și investițiile publice într-un an eminamente electoral ar putea deschide calea pentru o redresare semnificativă în anii următori.
