La paie, potaie!

N-am obiceiul să răspund pedelacilor anonimi care mă atacă pe forum. Fără a contrazice afirmaţiile mele, pentru asta ar trebui să aibă şi minte, şi argumente, ci limitându-se la a scormoni în haznaua care le ţine loc de creier, în căutarea celor mai grosiere, îmbăloşate şi abjecte înjurături. Şi fac asta ori de câte ori sunt biciuţi de stăpânul sau stăpânii care-i ţin în lanţ şi care turbează când văd că mai sunt voci sau pixuri care nu li se ploconesc, ci dimpotrivă. Nu le răspund de regulă unor asemenea nevertebrate fără chip şi nume, aşa cum nu dau atenţie nici potăilor care stau pitite pe sub maşini, încercând să vadă dacă îţi pot flenduri manşeta pantalonilor. Reacţiile lor bezmetice, însă, dovedesc că accentele critice şi la obiect îşi ating ţinta şi ustură al naibii. Pentru că, în cazul celor care şi-au bătut joc ani de zile de ţară şi de poporul ei, adevărul ustură şi anticipează chiar şi ispaşa.

Ţuţării şi maidanezii năimiţi de portocaliii de curând debarcaţi, dar reintraţi în Parlament pe uşa din dos, ori securizându-şi la propriu, cu sârmă ghimpată, palatul din Deal (cel care până acum vreo trei ani avea "porţile deschise") au sărit ca arşi pentru că am cutezat să observ inoportunitatea vilegiaturilor prezidenţiale pe bani publici. Hălăduieli şi sindrofii împreună cu familia, cu finii şi cu mai mult decât controversate personaje din fosta guvernare, personaje ale căror nume tot revin legate de afaceri tenebroase pe seama bugetului de sta. Şi a căror desluşire nu iscă prea mult entuziasm procurorilor de la DNA, din moment ce nu auzim barem de vreo citare ca martor.

O ştire a fost reluată obsesiv de televiziunile de ştiri şi de posturile de radio. 80 % dintre români au petrecut acasă sărbătorile, cu cheltuieli minime, 7% s-au dus pe la rudele de la ţară, că tăiaseră porcul, şi doar vreo 7% şi-au permis să dea o fugă în vreo staţiune montană. Mai ales de Crăcium, multe hoteluri şi pensiuni au rămas goale. Nu numai că se încheia încă un an de austeritate sălbatică, dar se anunţa şi un 2013 marcat tot de privaţiuni severe, insuportabile. Care nu vor fi estompate, dacă Guvernul Ponta nu va negocia la sânge cu delegaţia FMI-BM-CE,. Explicându-i că acele constrângeri înghiţite acum câţiva ani de tandemul Băsescu-Boc nu mai sunt posibile azi şi că impunerea în continuare a unui deficit de nici 3% (de fapt, 2%) înseamnă uciderea economiei româneşti. Care nu se poate reanima decât prin investiţii şi prin absorbţia de fonduri, iar acest proces e de neconceput fără un deficit temporar crescut. Cum se întâmplă oriunde în lume.

Aceste griji, însă, apasă asupra marii majorităţi a populaţiei. Nu şi a "preşedintelui tuturor românilor", care declară candid că el e un "om fără griji", răspunderea revenind Guvernului."Fără grijiI" e şi camarila sa, care se fâţâie de ici colo, de la o chermeză la alta. "Fără griji" sunt mult prea mulţi din apropiaţii preşedintelui. Şi, apropo, în spiritul transparenţei şi corectitudinii, am, ca un simplu contribuabil, o întrebare. De câte facilităţi şi privilegii beneficiază preşedintele unei ţări sărăcite, de altfel, din pricina politicii pe care el a impus-o sau a girat-o? Câte vile de protocol (cheltuieli de întreţinere şi pentru personal etc) îi stau la dispoziţie în Capitală şi aiurea prin ţară, lui, familiei şi anturajului său, în loc să fie incluse, cu tarife normale, în circuitul turistic? De ce fonduri colaterale dispun Preşedinţia şi SPP, spre a achiziţiona maşinii peste maşini, snowmobile, ori ca să zboare cu elicopterul ("N-avem nevoie de autostrăzi, turismul se face cu elicopterul", zicea)  etc?

Când va aduce la cunoştinţa opiniei publice premierul-administrator al ţării astfel de date? Nu de alta, dar neavând nici o reacţie faţă de manifestări de opulenţă indecentă, riscă să fie socotit de amărăştenii care l-au crezut şi l-au votat tot un fel de Boc, de majordom prezidenţial. Ceea ce, probabil, ar fi nedrept. Cât îi priveşte pe maidanezi, n-am pentru ei decât un îndemn: "La paie, potaie, că s-au mai dus o droaie!".