Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În cartea „Emoţii vindecătoare” – dialoguri cu Dalai Lama; despre raţiune, emoţii şi sănătate – a lui Daniel Goleman (Ed. Curtea Veche), Dalai Lama spune în capitolul „Emoţiile declanşate de gânduri”: „În prima mea vizită la Moscova, funcţiile mentale îmi erau foarte slabe. Alţi preoţi tibetani care au vizitat această zonă au descris experienţe similare ale unor emoţii fără precedent apărute în timpul rugăciunilor zilnice. (...) Din nefericire, în acea zonă s-au petrecut multe crime, au existat multe emoţii umane negative.
În astfel de situaţii, chiar dacă nu există nimic manifest sau evident de care să fim conştienţi, efectul poate fi resimţit. Puteţi traduce asta impropriu «mâhnire», dar literal înseamnă ceva ce întunecă, acoperă, învăluie ca un nor. În acelaşi fel, practicanţii din Tibet care au rămas în munţi pot prezice, de obicei, când se apropie cineva, chiar dacă acest lucru se va petrece târziu în noapte sau a doua zi. Acest lucru se întâmplă, aşa că există o influenţă din partea mediului, fie ea negativă, fie pozitivă, chiar dacă nu este un stimul pe care să-l putem conştientiza”.
Dalai Lama vorbeşte aici despre felul în care mediul nonfizic influenţează emoţiile umane şi mărturiseşte că el însuşi se simte afectat într-un mediu în care s-au petrecut cândva evenimente nefericite şi au fost trăite emoţii negative extrem de puternice. Mai mult, el descrie prezenţa aceluiaşi fenomen la practicanţii tibetani în timpul rugăciunilor zilnice, ceea ce este de notat şi de reţinut pentru noi, cei care trăim într-o lume populată cu nenumărate emoţii negative. În explicaţia de mai sus ne putem găsi o „consolare”, dar şi o explicaţie pentru acele momente în care emoţii tulburătoare ne asaltează, iar noi nu le putem controla, nu le putem înţelege şi, poate, nu le găsim o cauză în mediul fizic imediat sau într-un stimul concret.
Dalai Lama vorbeşte însă şi despre percepţia emoţională la distanţă, adică despre percepţia emoţiilor celorlalţi şi despre localizarea precisă a evenimentelor care urmează. Este vorba aici despre două tipuri de emoţie, ambele subtile, despre acele emoţii prin care o parte din noi ştie, simte şi presimte calitatea mediului sau a evenimentelor care vor veni.
Există în noi un sistem de detectare a frumuseţii sau a urâţeniei unui loc, a frumuseţii sau urâţeniei unor aspecte ale lumii noastre, un sistem care nu are a face cu stimulii fizici prezenţi. Emoţiile noastre se mişcă, precum şi mintea, precum gândurile ei, în prezenţa unor stimuli nonfi-
zici; asta spune Dalai Lama şi spune că i se întâmplă şi lui asemenea lucruri. „Funcţiile mentale îmi erau foarte slabe”, spune Dalai Lama, şi aceasta mi se pare o mărturisire de-a dreptul uluitoare, mai ales că vine de la fiinţă cu un nivel spiritual la care – probabil – noi doar putem visa. Dacă „funcţiile mentale” ale unui Dalai Lama pot fi slabe într-un mediu emoţional negativ, într-un loc în care s-au întâmplat atrocităţi şi au fost trăite emoţii distructive puternice, cum ar putea fi funcţiile mentale ale unor oameni simpli, oricum captivaţi de negativitate, oricum sfâşiaţi de negativitate şi incapabili să înţeleagă ce li se întâmplă?
Este de la sine înţeles că un om care nu are cunoaşterea şi înţelegerea prezenţei emoţiilor negative într-un spaţiu în care au fost trăite evenimente nefericite crede că ceea ce simte este emoţia sa şi ceea ce gândeşte sunt gândurile sale personale. El poate fi împins spre fapte distructive şi comportamente ieşite din obişnuit prin puterea apăsătoare a emoţiilor care se mişcă în locul cu pricina, dar nu sunt ale sale. Asta-i o mare temă de reflecţie pentru noi! Să înţelegem că putem percepe emoţii care nu ne aparţin şi, mai mult, că uneori putem fi influenţaţi – fie în bine, fie în rău – de evenimente care nu s-au întâmplat încă, dar sunt în mintea cuiva.
Citește pe Antena3.ro
Poate n-ar fi rău să observăm atunci când ni se schimbă în rău starea emoţională şi, precum călugării, să persistăm în rugăciune, dar – atunci când este posibil – să ne şi îndepărtăm de locurile care „ne pot slăbi funcţiile mentale”. În acelaşi timp, să întârziem în locurile care par să ne dea avânt, putere, afectivitate sau bucurie, căci – aşa cum spun oamenii de ştiinţă, care dialoghează cu Dalai Lama în excepţionala carte amintită la începutul articolului – mediul ne poate afecta starea emoţională în mod negativ sau benefic. În plus, să căpătăm obişnuinţa de a nu ne mai ţine după gândurile negative şi emoţiile distructive, crezându-le personale, căci se pare că noi suntem cei care le captează, nu neapărat autorii lor.
