Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Zăcămintele de gaz din Marea Neagră încep să fie un blestem pentru România. Interesul pentru pungile de hidrocarburi estimate minimal la 40 miliarde mc și maximal la 200 miliarde mc, cu o valoare de multe miliarde de euro, a declanșat o bătălie legislativă în care se înfruntă forțele care doresc să rețină pentru România cât mai multe avantaje economice și cele care vor să-și tragă profituri exportabile cât mai mari din exploatarea gazelor.
Lupta dintre cele două tabere se dă de câțiva ani pe terenul legii off-shore. Când nu se pot tranșa interesele prin articolele de lege, se trece la o luptă crâncenă în spațiul extraparlamentar intern. Dacă nici așa nu se rezolvă treaba în interesul celor mai puternici, vin presiunile din afară, care nu se poartă cu mănuși. Liviu Dragnea voia să dea un sens național legii: acum privește de la Rahova cum se ordonează treaba în urma declarației comune Trump-Iohannis privind parteneriatul strategic în domeniul energiei.
În septembrie 2019, Guvernul Dăncilă a propus o serie de amendamente la legea off-shore, îndulcind condițiile de impozitare ale investitorilor externi din Marea Neagră, care amenințau cu înghețarea lucrărilor. Noul guvern PNL cere un consens pe această lege, nefiind clar în ce fel vor fi protejate interesele naționale dacă se elimină și obligația de procesare în România a gazelor extrase din Marea Neagră, sau tranzacționarea pe piețele centralizate interne.
Problema va avea însă o nouă abordare, radical schimbată după decizia din 14 noiembrie 2019 a Băncii Europene de Investiții. BEI a decis să devină, prin politicile de creditare, cea mai mare bancă climatică, sprijinind masiv proiectele din domeniul energiilor verzi, regenerabile. După anul 2021 se întrerupe finanțarea care sprijină atât energetica pe cărbune, cât și proiectele pentru gaze naturale, inclusiv magistralele gaziere. În momentul de față, proiectul BRUA, care leagă Bulgaria, România, Ungaria, Austria, finanțat masiv de BEI, nu este încă finalizat. Va fi terminat până în 2021, sau vor fi angajate alte soluții de creditare, evident mai scumpe?
România a semnat cu BEI și un acord de împrumut de 150 milioane de euro pentru interconectarea gazelor extrase din Marea Neagră cu BRUA. Dacă această interconectare pierde finanțarea europeană, mai sunt valabile aranjamentele din cadrul legii off-shore? Dacă nu există legătura cu BRUA, gazele din Marea Neagră vor fi procesate local. Se întrevede astfel o relansare a chimizării sau transformării lor în energie electrică în Dobrogea sau în zonele limitrofe. Asta dacă Exxon și OMV mai consideră că se justifică trecerea la exploatare a zăcămintelor din perimetrele aflate în concesiune.
Candidații la funcția prezidențială păstrează o tăcere absolută asupra acestui subiect. În Palatul Victoria nu a ajuns știrea din 14 noiembrie, de la BEI, cabinetul Ludovic Orban fiind angajat cu toată energia în a rezolva o falsă criză instituțională declanșată de ursul mort în Harghita. Pielea ursului fugit din pădure este tocmai bună să învelească fuga lui Iohannis de dezbatere și gazarea în masă de la Timișoara, care poate deveni un nou „Colectiv”. Despre „cazul cu gazul”, unde mai e loc să vorbim? Dacă nu sunt tranchilizante pentru a anestezia un urs accidentat, de unde dracu’ facem totuși rost de muniție pentru a băga în ceață o afacere de miliarde de euro?
Citește pe Antena3.ro
