Made in Romania

M-am uitat de cateva ori la televizor in perioada Revelionului si mi-am amintit imediat spusele lui Tudor Octavian: "Nenumarate emisiuni tv, atat la canalele private, cat si la cele publice, fac cand ocolit, cand la mo­dul direct, oferte de curve, doar ca le zic vedete". Tot el observa ca: "Scandalurile cu acoperire nationala, in ca­re nu e vorba si de curvulite cu tu­peu national, sunt atat de rare, incat nici nu mai sunt socotite scandaluri, ci reflexe ale europenizarii. Rare sunt, de asemenea, si situatiile de interes general, in care nu-s invitate sa ex­pri­me o opinie, spre cunostinta in­tre­gii tari, prostituatele cu tarife mari. Cu toate acestea, nu stiu cum sa scriu despre inmultirea si tupeul curvelor si despre rolul hotarator jucat de curve in societatea romaneasca de dupa 1990. Poate si pentru ca ar trebui sa aiba un statut sigur definit, prin legi profesionale, de relatie si fiscale".

Ei, exact aici e problema. Guvernul considera cafeaua o marfa de lux si o accizeaza – cum n-o mai face aproape nimeni in Europa – in loc sa liberalizeze prostitutia. La prima vedere, am putea zice ca o astfel de initiativa s-ar imbina perfect cu Programul "Prima Casa", fiindca tinerele practicante au nevoie mai intai de un spatiu unde sa-si desfasoare acti­vitatea. Numai ca reluarea finantarii imobilelor n-ar face decat sa scoata un timp scurt economia din impas pentru a o afunda si mai tare, pe cand stimularea serviciilor poate relansa cresterea economica, ce da semne de incetinire. Serviciile nu necesita mult capital, se lucreaza in general cu materialul clientului si resursele sunt abundente, deci ieftine – cresterea de PIB obtinuta in conditiile unor sporuri de productivitate ar genera si dezinflatie. Iar increderea in disponibilitate si potential ar putea imbunatati inclusiv CDS-urile.

Ca sa detaliem, industria a pierdut teren in favoarea imobilelor. Produsele agroalimentare autohtone au fost substituite cu importuri. Iar, in cele din urma, atat constructiile, cat si comertul cu bunuri din import au cazut prada intreruperii fluxurilor internationale de capital. In momentul de fata, economia nu mai are nici un motor de crestere. Noroc ca Ro­ma­nia a produs un numar suficient de gher­toi, care au generat un spor im­pre­sionant de curve. Iata cum "simbi­o­za" ghertoi-curve poate deveni vi­i­to­rul motor de crestere a economiei, ce va reface finantele publice ale tarii.

Dar aici apare o intrebare. Cum vor fi redistribuite taxele? Se vor da cu banii de la curve pensii si salarii? Daca ne uitam cum s-a procedat cu taxa pe viciu, care n-a respectat principiul ca veniturile colectate sa acopere strict cheltuielile pentru combaterea fumatului – se pare ca da. Mergand pe acest model, facatorii de biruri ar putea avea ideea nu doar sa impoziteze prostitutia, ci s-o si accizeze. Cu riscul ca scoaterea prostitutiei din economia subterana sa o derentabilizeze si sa o transforme in marfa de export. Dar tot raul spre bine: daca nici macar cherestea nu mai suntem in stare sa exportam, va mai exista ceva pe care sa scriem Made in Romania.

A mai ramas un singur punct de abordat. Piata prostitutiei trebuie structurata in conformitate cu standardele europene. Iar daca structurile exista deja, e bine ca ele sa devina transparente, pentru ca si pe aceasta piata sa se poata calcula indicatori de performanta. Si cadrul impune, firesc, o autoritate de reglementare – cum exista pe piata bursiera, pe cea monetara sau a asigu­rarilor – care sa apere patrimoniul national si sa supravegheze cu atentie produsele derivate ce pot aparea si prolifera daca se legalizeaza casatoriile intre persoanele de acelasi sex. Totul e sa nu fie suprastimulata, prin credit, cere­rea, ca pe piata imobiliara, pentru ca Romania are nevoie de o crestere economica sanatoasa.