Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După ce a reuşit performanţa de a distruge până şi PDL, partidul pe care, de 12 ani, l-a folosit drept gardă pretoriană, fie pentru a-i apăra preţioasa persoană şi a ataca înverşunat orice alt curent politic, fie pentru a se drena, tot mai agresiv, în beneficiul camarilei, banul public, Traian Băsescu a trecut la o nouă etapă. Probabil, ultima din cariera sa distructivă: compromiterea ideii de dreapta. Să nu mi se spună că iniţiativa lansării aşa-zisei Mişcări Populare îi aparţine lui Cristian Diaconescu, cel care, acum doi ani, se declara un convins om de stânga şi care a părăsit PSD în urma unor frustrări nu doctrinare, ci strict personale şi, poate, pe alocuri, îndreptăţite.
Mişcarea Populară, al cărei manifest-program e o înşiruire de banalităţi, nu e opera lui Cristian Diaconescu, ci încă o tentativă a lui Băsescu de a tulbura în continuare apele politicii româneşti şi a avea la îndemână o nouă flaşnetă cu care să zgârie timpanele. Nu are nimic de-a face cu ideea de partid popular, ar fi şi aiurea alăturarea termenilor "populară" - adică solidă ancorare în mase - cu aceea strict "de dreapta", doctrină care e cam greu de presupus că ar avea, într-o ţară sărăcită la extrem, o largă audienţă. Pe care, însă, ar avea-o dacă şi-ar asuma ca ţintă esenţială unul din obiectivele menţionate în cererea de înregistrare la OSIM, semnată încă din 2011, de Ioana Băsescu, la porunca lu' tăticu. Anume, divertismentul. Divertismentul ca atare.
Cât priveşte fondatorii de azi, parcurgeţi lista consilierilor şi experţilor prezidenţiali, şi-i veţi afla pe mai toţi. În afară de Cristian Diaconescu, Sebastian Lăzăroiu, Iulian Chifu (parcă ştiam că, prin definiţie, aceştia nu fac politică, dar dacă şeful lor o face pe faţă...), ba şi-a anunţat profunda bucurie până şi europarlamentarul Critian Preda. Pornită astfel la drum, după naşterea în laboratoarele Cotroceniului, Mişcarea nu e nicicum populară, ci doar anapoda. Pe româneşte, cu picioarele-n sus. De bunăseamă, însă, chiar dacă sunt destul de numeroşi, curtenii de la Cotroceni nu pot pune, ei singuri, de un partid, n-ajung ca număr. Aşa că începe acţiunea de aglutinare, de cârpire cu petice mai măricele (nu prea există), sau mai micuţe, chiar dacă se ivesc anumite incompatibilităţi personale ori de grup. Se va întinde undiţa spre MRU, spre fantoma Alianţei D.A., în care s+a iţit şi aripioara ţărănistă a lui Aurelian Pavelescu ("ăla mic cu capul mare", vorba lui Băsescu de acum câţiva ani, când A.P. îl critica), s-o mai găsi vreo microformaţiune căreia nimeni nu-i mai verifică numărul de membri etc. Încă nu e clar dacă nu se va refugia la umbra "Mişcării de la Cotroceni" Elena Udrea şi unii fani de-ai săi. Ipoteză perfect valabilă, deoarece "coabitarea" Blaga-Udrea - după ce Băsescu a măturat pe jos cu "buldogul-caporal", iar pupila sa mai că nu l-a făcut de-a dreptul hoţ, ci i-a spus doar că a măsluit voturile - e imposibilă. Sunt în PDL prea multe poliţe de plătit.
Una peste alta, Traian Băsescu se agaţă de gogoriţa pe care, atacând cu orice preţ PNL-ul condus de Crin Antonescu, a tot propagat-o: Dreapta românească nu poate fi decât aceea care este numai şi numai a lui.
Citește pe Antena3.ro
