Greg Braden, un expert geolog şi unul dintre cei mai respectabili cercetători ai fenomenelor spirituale, a analizat în „Timpul Fractal”, tradusă şi la noi de către Editura For You, misterul anului 2012 şi al unei noi ere terestre, care va începe atunci. Greg Braden analizează deopotrivă predicţiile mayaşilor, bazate pe calcule astronomice precise, prezicerile lui Nostradamus sau ale mediumului american Edgar Cayce, ale indienilor hopi, dar supune unei analize atente informaţiile ştiinţifice, provenite din fizica cuantică sau din alte domenii de cercetare.
El demonstrează astfel că data de 21.12.2012 marchează un moment cosmic care a mai avut loc în urmă cu 26.000 de ani; aliniamentul sistemului nostru solar (Soarele şi Pământul) cu Centrul galaxiei Calea Lactee. La această dată se încheie o perioadă de evoluţie, care a început la data de 11 august 3114 î.Hr., numită simbolic „embriogeneza spirituală a omenirii”, şi începe (atenţie!) o epocă nouă. Practic, la sincronistica dată de 21.12.2012 ne aflăm la capătul unui mare Ciclu de evoluţie (nu la sfârşitul lumii); „un astfel de eveniment este atât de rar, încât ne pregătim pentru el de la sfârşitul ultimei mari epoci terestre şi vor mai trece încă 26.000 de ani, înainte ca urmaşii noştri să aibă ocazia unui asemenea ciclu”, spune Greg Braden.
Aşa cum arată autorul menţionat, trăim vremuri excepţionale, dar care nu sunt lipsite de pericole. Anumite tipare care se repetă în natură (în cazul de faţă, tiparele specifice încheierii unui ciclu de evoluţie) pot crea condiţiile producerii unor dezastre, catastrofe şi tulburări sau „încercări maxime”. În 2012 vor exista condiţiile caracteristice sfârşitului unui ciclu de timp, precum şi tiparele care le creează, dar asta nu înseamnă că evenimentele dramatice din trecutul omenirii se petrec la fel, cu atât mai mult cu cât avem puterea de a face alegeri care să ne ducă într-un timp glorios al existenţei omenirii.
Braden spune că nu există nimic în înregistrările geologice care să sugereze că polii magnetici aiPământului se vor inversa înainte sau după data de final de ciclu, anul 2012. Şi cum tiparul dezastrului natural în 2012 nu pare a fi cel cu adevărat periculos pentru Pământ, autorul deduce că un alt tipar sau „cod temporal” ne va duce către o perioadă cu încercări maxime; este vorba despre „epuizarea actuală a resurselor naturale, creşterea exponenţială a populaţiei, nivelul de sărăcie globală şi competiţia pentru necesităţile vieţii” (probabil este o descriere a ceea ce vedem a fi criza).
Ceea ce urmează să se întâmple – adică dezastrul sau accesul către o lume nouă – stă în alegerea noastră, mai întâi ca fiinţe individuale şi apoi ca entitate colectivă. Avem la îndemână toate posibilităţile de viitor, aşa cum au prezis indienii hopi (şi cum arată multe descoperiri ale fizicii), care ne-au sfătuit să alegem calea cea bună: „Când rugăciunea şi meditaţia vor fi preferate în locul noilor invenţii, care creează şi mai mult dezastru, ei (locuitorii Pământului) îşi vor fi găsit adevărata cale. Oferă iubire tuturor lucrurilor, oamenilor, animalelor, plantelor şi munţilor; pentru că spiritul este unu, iar Catsina – expresiile spiritului – sunt multe”.
Deci, roagă-te, meditează (stai liniştit cu tine însuţi), iubeşte tot ce te înconjoară, şi prin această transformare interioară schimbi pentru tine şi pentru cei din jurul tău viitorul, inclusiv ceea ce va fi în anul 2012. Acestea nu-s doar cuvinte; ştiinţa însăşi a adus dovezi uluitoare referitoare la puterea conştiinţei umane de a modifica „particulele cuantice” prin simpla prezenţă (vezi Taylor, 1909 – teoria dublei fante). Aşadar, prezenţa noastră în lume afectează lumea în bine sau în… mai puţin bine şi chiar în rău. Sentimentele noastre au o putere pe care n-o recunoaştem doar pentru că nu am fost atenţi, nici la ele, nici la dovezile ştiinţifice care atestă puterea inimii, respectiv a emoţiilor colective, de a influenţa intensitatea câmpului magnetic terestru.
Teoriile existente sugerează faptul că soarta ne este în propria mână, dar mai ales în propria minte şi inimă în anul 2012 (vom reveni cu explicaţii despre puterea emoţiilor şi legătura lor cu magnetismul). Să ne întoarcem faţa către Dumnezeu şi către dragostea pentru tot ce ne înconjoară, căci asta creează starea de spirit şi emoţia colectivă ce ne poate purta paşii către o eră terestră fără predecent în lanţul evoluţiei. Şi aşa, în loc să vedem un sfârşit tragic, putem alege să vedem naşterea unui om nou în doi ani de acum încolo!