Miza de la Constanţa.

Descinderi cu mascati, interceptari telefonice "scurse" catre presa in doze bine gradate, arestari preventive cu ghiotura... Iata reteta serialului "Pu­terea lupta cu coruptia", ajuns zilele acestea la episodul "Portul Cons­tanta". Era inevitabil, scenaristii nu puteau continua sa jigneasca inte­ligenta telespectatorilor pretin­zand ca spaga, contrabanda si crima organizata ocolesc tocmai acest tradi­tional fief portocaliu. Cu atat mai mult cu cat insasi familia prezi­den­tiala este notoriu conectata la afaceri­le din zona. Era, deci, obligatoriu sa se demonstreze ca matrapazlacurile din Portul Constanta nu sunt protejate (ca sa nu zic "patronate") de la un nivel atat de inalt incat orice investigatie moare in fasa. Investigatiile pot muri si mai tarziu, dupa lungi si spectaculoase agonii televizate...

Am tot vazut filmul asta in ultimii ani. Sa ne amintim doar de cel mai recent scandal, cel al "Coruptiei din vami" – ingropat rapid in uitare dupa ce zeci de politisti de frontiera au fost plimbati cu catusele la maini prin fata camerelor de luat vederi. Intre timp, cei mai multi dintre ei au fost pusi in libertate. Nimeni nu se mai intreaba cine este "Regina", misteriosul personaj care, potrivit interceptarilor DNA, tragea sforile traficului transfrontalier. Am ramas doar cu spectacolul si cu uimitoarea declaratie a presedintelui Basescu, care ne asigura, la inceputul primaverii, ca nu exista indicii ca spagile din vami ar fi fost vamuite "politic". Anchetatorii nu dibuisera implicarea vreunui om al puterii... Au facut-o, insa, acum, la Constanta. Liderul local al PDL, se­na­torul Mircea Banias, este acuzat ca a girat o retea infractionala. Laurentiu Mironescu, secretar general in Ministerul de Interne, a fost arestat preventiv pentru aceeasi presupusa culpa. Opinia publica primeste satisfactia ca si oamenii puterii sunt trasi la raspundere. Trebuie convinsa ca ni­meni nu e mai presus de lege. In rea­litate, dosarele celor doi "sacri­fi­cati" pe altarul imaginii partidului sunt atat de subrede incat "reabili­ta­rea in instanta" devine aproape o cer­ti­tudine. Ceea ce nu inseamna nea­parat ca avem de-a face cu niste "ino­centi" abuzati degeaba de au­toritati. In­seamna doar ca, la fel ca in alte ran­­duri, miza acestei operatiuni in­tens mediatizate nu este justitia, ci circul.