Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Zilele trecute, m-am tinut in urma unui artist nonagenar, imediat ce acesta a iesit dintr-un magazin alimentar, pana ce a ajuns, mai mult tarandu-si pasii decat mergand, acasa.
Omul isi duce zilele printre noi, in articole si carti scriem ca suntem contemporani, dar e vadit ca intreaga sa fiinta si toata opera sa apartin altui timp. Spiritual, e un artist interbelic. Sunt destule sanse sa traiasca un secol, fiindca e verde la minte, iar inima ii e viteaza. Sfarsitul de partida insa e marcat de paradox. Chestiunea asezarii creatiei sale in epoca se complica daca luam aminte la rascrucea istorica in care ne gasim. Putem zice despre dansul ca e un artist din veacul trecut, dar nu gresim nici daca spunem ca e din celalalt mileniu. Eu insumi imi consider cu prudenta relatia cu mileniul trei. Uneori, cand trebuie sa insemnez o zi din 2011 pe un act, am senzatia unui contratimp. E ca si cum un dublu al constiintei mele s-ar razvrati si ar zice: 'Ce treaba ai tu cu mileniul al treilea?! Du-te inapoi in veacul tau, in mileniul tau!'.
E mai usor sa observi lucrarea vremii in existenta altora decat in a ta. Muzeul National de Arta are in expunere opere ale unor artisti atat de ignorati, timp de cinci decenii, incat multi dintre cei care se duc acum la muzeu, chiar si oameni cu o instruire si o cultura vizuala sistematica, ii descopera cu uimire.
Ce s-a petrecut cu noi, vreme de jumatate de secol, ca am ajuns atat de orbi?
Ce a patit privirea unei natii de a ignorat, parca programatic, generatii intregi de valori?
Nonagenarul de care pomenesc in primele fraze a expus si inainte de razboi. Pictura sa e realizata cu privirea artistilor interbelici. Privirea sa s-a imbogatit: creatia e coerenta. Privirea noastra insa a fost pervertita vreme de jumatate de secol pana spre orbire. La multi dintre intelectualii de azi, modificarea privirii a venit cu acute infirmitati in gandire. Daca acceptam ca aceasta e adevarata oranduiala a valorilor in arta romaneasca, trebuie sa conchid ca intregul nostru sistem de valori e gresit. Ca am trait gresit. Ca pana si momentele de mare satisfactie spirituala le-am cladit pe informatii viciate, deturnate in nonsens. Cine e atat de tare, de intelept ca sa admita ca a iubit gresit? Ca a iubit intens, dar aiurea?
Citește pe Antena3.ro
