Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Documentul transmis statelor membre stabilește criteriile de încadrare ale acestor proiecte în categorie „surse durabile”. Propunerea vine ca un cadou de Revelion și pentru România, direct interesată în susținerea finanțării investițiilor în centrale nucleare și gaziere și prin fonduri europene pentru tranziția energetică.
La sesiunile plenare ale Consiliului European din toamnă și iarnă, Klaus Iohannis a insistat pentru o clarificare a poziției UE față de cele două surse de energie, considerate esențiale de România pentru atingerea obiectivelor asumate prin acordurile privind schimbările climatice. A fost o alianță cu Franța care a funcționat în acest caz. Decizia anunțată la Bruxelles, deși nu definitivă, este de importanță majoră pentru viitorul energeticii nucleare și a resurselor de gaze incluse într-o zonă favorabilă a etichetării ecologice. Așa-numita taxonomie se modifică astfel pentru a include și cele două resurse energetice pe o traiectorie favorabilă finanțării private și instituționale către activitățile care contribuie la reducerea emisiilor de gaze. Să reținem că propunerea a fost dezbătută luni de zile și este încă provizorie până la jumătatea lunii ianuarie 2022, comunicatul anunțând „începerea consultărilor cu privire la un proiect de text”. Este însă destul de clar că decizia de fond nu va fi schimbată, cel puțin pentru energia nucleară fiind incluse pentru finanțări atât revigorarea grupurilor existente, cât și noile centrale. Deschiderea spre nuclear și gaz natural este susținută nu doar de Franța și de România, ci și de Cehia, și de Polonia, care trebuie să înlocuiască centralele poluante pe cărbune. Pentru investițiile pe gaz natural, resursă considerată de tranziție, se instituie norme stricte de emisie, greu de atins cu tehnologiile actuale. Totuși, propunerea avansată arată că acele centrale pe gaz care obțin avizele de construire înainte de 2030 vor beneficia de norme mai lejere, dar ele trebuie să înlocuiască obligatoriu producția de electricitate pe cărbune și să folosească cel puțin 30% gaze regenerabile cu emisii reduse de carbon - adică hidrogen. Dacă adăugăm și o decizie recentă luată la Bruxelles în privința magistralelor transfrontaliere care restrâng finanțările pentru noi proiecte de interconexiuni de gaz, vedem că la București se temperează optimismul legat de exploatările din Marea Neagră. Poate de asta s-a retras Exxon și ne-a lăsat să ne bucurăm că am plătit scump, ca să răscumpărăm ceea ce am vândut ieftin? Până acum nu avem un punct de vedere al Ministerului Energiei în privința deciziilor UE de modificare a taxonomiei. Asta și pentru că procedura de a ajunge la un acord final mai durează. După ce trece pe la platforma de avizare durabilă, care depun observații până la 12 ianuarie, Comisia Europeană adoptă oficial actul delegat complementar care va fi trimis apoi colegislatorilor. Parlamentul și Comisia au patru luni la dispoziție pentru examinarea documentului, durată care poate fi suplimentată cu încă două luni dacă au obiecții. Taxonomia nu e chiar ușor de modificat, dar nici de respins documentul negociat. Consiliul se poate opune cu majoritate calificată inversă - 20 de state membre, reprezentând 65% din populația UE -, iar Parlamentul - doar cu majoritate simplă. Așadar, mai e mult până departe!
