Nevoia de opozitie

Evolutia politica din Romania ultimelor 18 luni a creat o realitate indiscutabila. Nu mai avem opozitie, avem doar putere. PNL si PD sunt vedetele incontestabile pe scena politica. Ele se manifesta deplin, fie ca e vorba de scandaluri sau ceva mici succese pe plan intern si extern. Avem un presedinte "one man show". El centreaza, el danseaza, el da cu capul. Traian Basescu este, ne place sau nu, vedeta incontestabila a acestei administratii. Orice gest al sau este un eveniment de presa.

Notiunea de opozitie s-a diluat pana la o limita relativ ingrijoratoare pentru o democratie functionala. Despre PSD am auzit in ultimele luni in tandem cu urmatoarele cuvinte-cheie, generatoare de probleme grave de imagine: DNA, Parchetul General, DIP, coruptie, Nastase, termopane. Si lista poate continua. Mai putin vocal, mai mult apasat de framantarile interne, principalul partid de opozitie mai are foarte putin pana la atingerea limitei minime. Poate ca e nevoie ca PSD sa treaca printr-un proces de scadere in sondaje, de curatenie interna, de autoevaluare. Ca sa poata apoi creste din nou, in preajma alegerilor din 2008.

O data cu incheierea acestei vacante, cred ca ar trebui sa se sfarseasca si relativa odihna, ca opozitie politica, a PSD. Cred ca Mircea Geoana are o responsabilitate uriasa pentru revitalizarea si trezirea din letargia vecina cu hipnoza care a cuprins PSD.

Oamenii credibili, fara camasi patate cu unsoarea de la cina cu tainul, ar trebui sa iasa la bataie zilnic. Nu mai sunt suficiente conferintele de presa de duminica, unele dintre ele plicticoase ca un album duminical ceausist.

Daca Mircea Geoana nu coalizeaza toate fortele credibile din PSD, nu face zilnic sedinte matinale de monitorizare a gesturilor puterii, daca nu stabileste un algoritm clar al iesirilor varfurilor PSD pe subiecte fierbinti, mi-e teama ca nu pierde doar procentele din sondaje. Pierde partidul si partida.

Actuala putere face si ea greseli, nu putine. Trebuie sa-i traga cineva de maneca, in afara de noi, jurnalistii. Pentru o functionare corecta si democratica a statului, avem nevoie de opozitie. Cand PSD era la putere, liberalii si democratii, sprijiniti de mass-media, trageau din toate pozitiile. Se manifestau pe deplin ca niste critici de serviciu. Erau vocali, extrem de prezenti in tara si strainatate. Si bine au facut, pentru ca astfel au putut fi limitate unele tentatii evidente ale PSD pentru sarirea parleazului legii.

Toti cei care trec pe la putere sunt tentati de golanii. Un contract baban, o informatie (doua, trei…) pentru compromiterea adversarilor politici, preluarea unor parghii financiare in teritoriu si la Bucuresti prin numirea unor apropiati. Cine opreste PSD sa faca pulbere politica de trotuar a PD si PNL in Bucuresti? Faimoasele borduri sunt schimbate cu frenezie. Rimeaza cu puscarie. Dar nu acum, peste ceva timp.

Sunt multe alte exemple in care politica actualei administratii se dovedeste a fi gresita. PSD are o responsabilitate fata de intregul electorat sa se manifeste agresiv, dar civilizat, ca opozitie politica.

Cu musca pe caciula, vesnic speriat de episodul urmator de la DNA, Partidul Social-Democrat va ajunge sa se sperie de propriile umbre. Daca e nevoie, uneori inveti si de la adversari. Cat de haituit si tarat pe la Parchet a fost Traian Basescu in anii ’90? Se gandea cineva atunci ca va fi el, politicianul-inculpat, miezul politicii romanesti de azi?

Asadar, PSD sa ia aminte: gura mare, gesturi populare, aroganta zero, prezenta masiva in media si printre oameni. Si inca ceva: un gat de whisky da curaj mult.

Am vazut in 2004.