Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Criză economică a devenit un motiv suplimentar pentru care tradiţionala împărţire a politicii în stânga-dreapta nu mai funcţionează ca în trecut. Gândirea economică nu îşi mai permite sectarisme.
La ordinea zilei e pragmatismul. Criza creează probleme sociale peste tot, deci, orice guvern, inclusiv cele de dreapta, trebuie să aplice politici de susţinere socială. Dar tot criza loveşte în întreprindere. Din aceste lovituri se naşte şi şomajul, dar apare şi reducerea veniturilor la bugetele centrale sau locale.
Cred că, după epuizarea inevitabilelor discuţii despre absenteism şi cauzele lui, merită să aruncăm o privire mai atentă şi asupra rezultatelor acestor alegeri, la nivel european. Într-un plan aparent formal, nu par să se fi schimbat foarte multe lucruri. Popularii continuă să aibă grupul cel mai numeros, socialiştii sunt în continuare în poziţia a doua, urmaţi de liberali. Dar, dincolo de cifre, direcţiile politice tradiţionale evoluează, se modifică, au loc schimbări chiar în interiorul "marilor familii". Iată, dreapta e din ce în ce mai fragmentată şi din ce în ce mai dificil de definit. Grupul popular, dominant, e aproape imposibil de caracterizat în termenii politologiei clasice, pentru că simplul concept de "conservatori" nu se mai potriveşte. Conservatorii britanici, de pildă, au decis că nu se mai regăsesc în grupul popular, pe care l-au şi părăsit.
De fapt, componenţa PPE merge de la creştin-democraţia tradiţională până la socialişti cu tenta liberală sau liberali socializanţi (depinde din ce direcţie priveşti lucrurile). Găseşti dreapta şi la liberali, fireşte, dar şi în zona independenţilor. Şi mai găseşti în Parlamentul de la Bruxelles o nouă dreaptă, fortificată după alegerile de duminică: cea extremă.
Iată aici o primă problemă cu care grupul eurodeputaţilor români s-ar putea confrunta. Extrema dreaptă e "izolantă", antieuropeană şi foarte puţin dispusă să accepte gesturi de "tandreţe" economică pentru nou-veniţii în Uniune. Inclusiv pe fondul crizei economice, s-ar putea să asistăm la mai multe propuneri menite fie să reducă fondurile oferite statelor din Est, fie să limiteze libera circulaţie şi migrarea forţei de muncă.
Coerenţa actului de guvernare de la Bucureşti devine mai importantă ca oricând, pentru că lipsa de "apetit" în absorbţia fondurilor comunitare e mai mereu argumentul folosit de cei care doresc să strângă baierele pungii europene.
Criză economică a devenit un motiv suplimentar pentru care tradiţionala împărţire a politicii în stânga-dreapta
nu mai funcţionează ca în trecut.
Gândirea economică nu îşi mai permite sectarisme. La ordinea zilei e pragmatismul. Criza creează probleme sociale peste tot, deci, orice guvern, inclusiv cele de dreapta, trebuie să aplice politici de susţinere socială. Dar tot criza loveşte în întreprindere. Din aceste lovituri se naşte şi şomajul, dar apare şi reducerea veniturilor la bugetele centrale sau locale. Astfel, orice guvern, inclusiv cele de stânga, trebuie să se opună acestui fenomen şi să găsească soluţii prin care să sprijine întreprinzătorii.
Sunt convins că ne aflăm abia la începutul unei perioade de schimbări în Parlamentul European. Actuala legislatură s-ar putea să ne rezerve mai multe surprize privind grupări şi regrupări sau modificări semnificative în doctrine care păreau de neatins. Pentru că realitatea dimprejur se mişcă şi ea foarte repede şi, deocamdată, nu în direcţia dorită.
P.S. Urmează alegerea noii Comisii Europene. Vom reuşi, oare, să facem o desemnare inteligentă pentru comisarul din partea României? Şi vom reuşi, oare, să negociem un mandat mai "interesant" decât multilingvismul?
Citește pe Antena3.ro
